David, un elev de 17 ani a murit, iar trei fete au fost rănite grav, așa descriu autoritățile bilanțul victimelor de la internatul Liceului „Tamasi Aron”. În urma acestei tragedii, au rămas întrebări cu privire la siguranța elevilor în clădirile în care învață.
Potrivit Ministerului Dezvoltării, în ultimii 30 de ani s-au consolidat din bani publici doar 26 de clădiri, dintre care 19 în Capitală. Cu toate acestea, cifrele prezentate de Ministerul Educației arată că 45 de unități de învățământ sunt încadrate în risc I, ceea ce înseamnă că se pot prăbuși în cazul unui cutremur major.
În Bucureşti, în clasa de risc seismic I sunt:
- Liceul Teoretic Bilingv Miguel Cervantes Bucureşti
- Liceul Teoretic Nicolae Iorga
- Grădiniţa “101 dalmaţieni” – două clădiri
- Liceul Tehnologic de Metrologie “Traian Vuia” – două clădiri
- Şcoala gimnazială Avram Iancu
- Şcoala gimnazială 308
- Şcoala gimnazială – 96
- Colegiul Tehnic de Poştă şi Telecomunicaţii Gherghe Airinei – două clădiri.Școlile din țară care riscă să se prăbușească
Școlile din țară care riscă să se prăbușească
Conform sursei citate, 23 de școli din mediul urban şi 22 din mediul rural au nevoie de consolidare masivă(n.r. în clasa de risc seismic I) pentru a se evita tragedii precum celei de Odorheiul Secuiesc.
- Şcoala sanitară postliceală Carol Davila Piteşti
- Grădiniţa cu program normal Ferăstrău – Ferestrău – Oituz
- Şcoala gimnazială Filipeni
- Grădiniţa cu program normal Poiana Sărată
- Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila
- Liceul de Arte “Haricleea Darclee” Brăila
- Grădiniţa cu program normal Lacu Sărat
- Şcoala gimnazială Victoria
- Şcoala gimnazială sat Aliceni, comuna Poşta Câlnău
- Şcoala gimnazială Boldu
- Liceul Tehnologic din comuna Ruşeţu
- Şcoala gimnazială Bucovăţ – două clădiri
- Şcoala gimnazială Secu
- Şcoala gimnazială nr.1 Adunaţii Copăceni
- Şcoala gimnazială nr.2 Dărăşti Vlaşca
- Casa Corpului Didactic Ilfov
- Clubul Sportiv Şcolar Ilfov –două clădiri
- Şcoala Internaţională “Clas” Ciofliceni – Snagov
- Şcoala gimnazială nr. 3 Voluntari
- Grădiniţa cu program normal “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
- Colegiul Naţional Pedagogic Vasile Lupu Iaşi – două clădiri
- Palatul Copiilor din Iaşi
- Grădiniţa cu program normal nr. 20 Baia Mare
- Şcoala gimnazială, comuna Dulceşti
- Grădiniţa cu program normal Broşteni
- Liceul Teoretic “Ioniţă Asan” – Caracal
- Şcoala primară Dâmbu – oraşul Băicoi
- Grădiniţa cu program normal Deleni
- Şcoala gimnazială Greci
- Grădiniţa cu program normal nr 2 Ivanov
- Liceul Tehnologic, sat Puieşti.
Care sunt obligațiile autorităților pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Ce prevede legea
România are cadru legal pentru a preveni prăbușirea clădirilor cu risc seismic, iar Ministerul Dezvoltării susține că sunt și fonduri în acest sens.
Până la data de 1 ianuarie 2025, conducătorii instituţiilor publice au obligația să demareze expertizărea tehnică a clădirilor, în vederea încadrării acestora în clasă de risc seismic şi a fundamentării măsurilor de intervenţie, asupra construcţiilor cu destinaţia de unităţi sau instituţii de învăţământ în care se desfăşoară activităţi didactice care se află în patrimoniul instituţiilor publice respective, construite înainte de anul 1978. Expertizele tehnice în vederea încadrării școlilor în clasă de risc seismic şi a fundamentării măsurilor de intervenţie trebuie să fie gata până 1 iunie 2026, potrivit Legii privind reducerea riscului seismic, în vigoare din 2022.
Ministrul Dezvoltării: „Avem bani, avem legislație(…)”. Câți bani alocă statul să nu cadă clădirile
Recent, ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea, decara, că România este pregătită să consolideze clădirile cu risc seismic.
„Siguranța oamenilor care trăiesc, lucrează sau trec zilnic pe lângă aceste clădiri este primordială, iar Ministerul Dezvoltării este pregătit să susțină efortul de consolidare, efectele pozitive nefiind strict estetice sau structurale, ci și economice și sociale pe termen lung. Avem o viziune, avem bani, avem legislație, încurajez toți edilii și responsabilii din administrația locală și centrală să aplice pentru finanțare, pentru că avem școli, spitale, clădiri publice, blocuri de locuințe inventariate care așteaptă de ani de zile să intre în procesul de consolidare și reabilitare antiseismică”, afirma ministrul Adrian Veștea.
Ministerul Dezvoltării derulează Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat din 2023, iar finanțarea este de 100% garantată de stat. Bugetul alocat este de 500 milioane de lei credite de angajament și au fost solicitate încă trei miliarde de lei la rectificarea bugetară pentru semnarea contractelor de finanțare. Conform celei mai recente raportări a Ministerului Dezvoltării au fost semnate patru contracte de finanțare în valoare de 60 de milioane de lei.