Titlurile de stat pentru finanțarea companiilor franceze de armament reprezintă soluția guvernului de la Paris pentru a suplimenta bugetul alocat Apărării, în condițiile în care bugetul național și finanțarea deficitului bugetar sunt supuse unor mari presiuni și este nevoie de mobilizarea capitalului privat pentru susținerea investițiilor publice. Situația este similară și în România, care s-a angajat că va crește bugetul alocat Apărării, dar finanțele țării atârnă de un fir de păr.
Titlurile de stat pentru înarmare mizează pe banii francezilor de rând
Titlurile de stat pentru finanțarea înarmării au fost anunțate recent de guvernul francez, prin vocea ministrului Economiei, Eric Lombard.
El a vorbit despre lansarea unui produs de investiții prin care persoanele fizice vor putea finanța companiile din sectorul Apărării.
Este vorba despre un fond public de apărare, lansat prin intermediul băncii Bpifrance, ale cărui titluri vor putea fi cumpărate de francezi pe bază de voluntariat.
Astfel, francezii pot investi minim 500 de euro în acțiuni din domeniul apărării naționale, pentru a finanța eforturile Franței în vederea înarmării, ca parte a planului ReArm Europe anunțat de Comisia Europeană.
Guvernul francez crede că poate strânge până la 450 de milioane de euro prin mobilizarea capitalului privat de retail, al micilor investitori, de la care se așteaptă practic să își blocheze banii pe o perioadă de 5 ani în fondurile de apărare.
Acest nou produs de investiții, ale cărui detalii exacte încă se discută, va permite investitorilor ”să investească cel puțin 500 de euro, până la câteva mii de euro”, a explicat Lombard, potrivit Le Figaro.
Fondurile vor fi blocate ”cel puțin cinci ani ”, a spus ministrul, care a explicat: ”Este capital de afaceri, iar companiile au nevoie de timp pentru a crește”, înainte ca banii investiți să poată fi retrași.
Reprezentantul guvernului francez nu a dat detalii despre rata de profit a acestor investiții, dar a dat asigurări că va fi mai mare decât dobânzile oferite de bănci pentru depozite.
Se așteaptă ca acest fond ce mizează pe banii francezilor de rând să strângă 450 de milioane de euro, mai puțin de o zecime din cele 5 miliarde de euro de care au ”aproximativ” nevoie companiile franceze de apărare, potrivit ministrului Eric Lombard.
”Alte fonduri de investiții și bănci vor oferi produse suplimentare clienților lor ”, a adăugat el, care vor constitui alte surse de bani privați pentru finanțarea acestor 5 miliarde.
Titlurile de stat pentru înarmare vizează banii din asigurări și pensii
La nivelul opiniei publice din Franța a existat un adevărat val de îngrijorare, legat de faptul că depozitele din bănci ale francezilor ar putea fi orientate de guvernul de la Paris către fondurile pentru înarmare, scrie Le Parisien.
Totul a venit pe fondul declarațiilor înalților oficiali europeni, inclusiv ale ministrului francez de Externe, legate de Uniunea economiilor și a investițiilor, instrumentul prin care Comisia Europeană și-a propus să finanțeze proiectele UE cu banii din bănci ai europenilor de rând.
Ministrul Economiei francez, Eric Lombard, a ținut să infirme aceste zvonuri, dar a făcut precizări legate de posibilitatea ca banii francezilor din asigurările de viață și din fondurile de pensii să fie dirijați către finanțarea fondurilor privind înarmarea.
El a vorbit despre fondurile private care vor fi lansate pentru a susține finanțarea industriei franceze de război, care vor urmări să atragă banii plasați în produsele de economisire din zona asigurărilor de viață și a pensiilor private.
Mai mult decât atât, la fondul ce va fi lansat de Bpifrance, francezii pot adera ”fie direct, prin plasarea banilor în fond, fie prin asigurarea de viață”, a explicat Lombard.
România: Planuri mari, bani puțini
În România, președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat public că ”România ar putea ajunge la 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare”, ceea ce ar plasa țara noastră în primele trei țări europene la acest capitol, după Polonia și Grecia.
Cheltuielile pentru Apărare au crescut la 2,25% din PIB în 2024 conform datelor NATO, de la 1,74% din PIB în 2022 și sunt planificate să crească treptat în următorii ani.
În februarie 2025, președinte interimar Ilie Bolojan a anunțat că 25 de companii locale din domeniul Apărării vor fi transferate de la Ministerul Economiei către Ministerul Apărării.
Este vorba despre Avioane Craiova SA, IAR SA, IOR SA, Romaero SA, Șantierul Naval Mangalia SA, Uzina Mecanică Orăștie SA, CN Romarm SA, Tohan SA Zărnești, Carfil SA Brașov, Uzina Mecanică Plopeni SA, Metrom SA Brașov, Uzina Mecanică Cugir SA, Uzina Mecanică Mija SA, Uzina Mecanică Sadu SA, Uzina Automecanică Moreni SA, Arsenal Reșița SA, Uzina Mecanică București SA, Uzina de Produse Speciale Dragomirești SA, Fabrica de Pulberi SA Făgăraș, Pirochim Victoria SA, Electromecanica, Ploiești SA, Fabrica de Arme Cugir SA, Uzina de Produse Speciale Făgăraș SA, Construcții Aeronautice SA, Uzina Mecanică Drăgășani.
Dar, pe măsură ce se vorbește tot mai mult despre creșterea cheltuielilor cu înarmarea ale României, bugetul de stat se află într-o stare tot mai precară.
Deficitul bugetar după doar două luni din 2025 a ajuns la 1,6% din PIB, ceea ce face ca, dacă se va păstra același ritm, mai ales că economia este în pierdere abruptă de viteză, să ajungă și în acest an în preajma a 9-10% din PIB, la fel ca în 2024, departe de angajamentele luate de guvernul de la București în fața creditorilor internaționali vizând consolidarea bugetară.
Nu este deci exclus ca și în România guvernul să apeleze, la fel ca în Franța, la capitalul privat, pentru a-și putea susține angajamentele luate în fața Uniunii Europene cu privire la investițiile pe zona Apărării.
Este cunoscut faptul că guvernul României s-a finanțat în ultimii ani puternic prin titlurile de stat Tezaur și Fidelis, preferând să atragă bani de la români, pentru a minimiza ieșirile pe piețele externe de capital, de unde se împrumută cu costuri foarte mari, de multe ori cele mai mari din Europa.
Nu este deci exclus ca, în contextul în care industria de Apărare a devenit principala prioritate a guvernului, conform tendinței stabilite la nivelul UE de Comisia Europeană, guvernanți de la București să apeleze, pe model francez, pentru finanțarea înarmării, la titlurile de stat.
