În noaptea de Crăciun a anului 1935, Tita Cristescu, fostă miss România, a murit la vârsta de 27 de ani, prin otrăvire. Deși a avut loc acum nouă decenii, moartea Titei Cristescu este încă învăluită în mister.
Tita Cristescu, fiica primului lider al Partidului Comunist
Născută în 1908, Tita a fost al treilea copil al lui Gheorghe Cristescu, zis și “Plăpumarul“, membru fondator și primul secretar general al Partidului Comunist din România, “un om muncitor, un negustor sprinten la socoteli, plin de iniţiativă şi harnic în intreprinderi“, conform descrierii făcute de ziaristul Pamfil Șeicaru. I s-a zis “Plăpumarul“ deoarece avea un atelier de plăpumărie pe care-l conducea cu multă pricepere. Ulterior a fost exclus din partid, iar după 1945 a fost arestat și trimis la Canal. Venit la putere, Nicolae Ceaușescu l-a reabilitat, fiind ocazional promovat ca un comunist naționalist și anti-Comintern. În ciuda reabilitării de care s-a bucurat, Cristescu a continuat însă să fie o figură discretă și a refuzat să fie asociat cu partidul la formarea căruia a contribuit.
Miss România la 21 de ani, șefa femeilor din partid și amanta unui mason celebru
În anul când izbucnea marea criză economică, Tita Cristescu a obținut titlul de Miss România, ce i-a consolidat reputația în țară și în străinătate. A încercat vreme de trei ani o carieră de actriţă la Berlin, fără succes. În 1929-1930 a jucat la teatrul Regina Maria în două piese, roluri secundare.
Tatăl ei, om cu avere, dar și cu influență, a ajutat-o să devină șefa organizației de femei a Partidului Comunist. Funcția a ocupat-o doar pe hârtie, deoarece Tita Cristescu avea alte preocupări. Femeia era o demimondenă, fiind întreţinută de bărbați bogați și influenți.
S-a măritat de tânără, la insistențele tatălui, cu Alexandru Bujor, fiul bogat al unor vecini și prieteni ai părinților. Nepotrivirea de caracter dintre cei doi a dus la ruperea căsniciei pe cale amiabilă. Însă deliciul presei a fost relația cu Liviu Ciulei (1891-1947) , inginer și francmason, unul dintre antreprenorii bogați ai lumii interbelice, considerat de contemporani și istorici “ziditorul Bucureștiului modern.“ În momentul când a cunoscut-o pe Tita, Liviu Ciulei era căsătorit cu Clara Vexler, cu care avea doi copii: Anișoara (1922-1945) și Liviu (1923-2011).
Elementul de șoc pentru presa vremii l-a constituit buna relație pe care Gheorghe Cristescu o avea cu amantul fetei. Cei doi se știau de mulți ani. Inginerul Ciulei frecventa des restaurantul pe care tatăl amantei lui îl avea pe Bd. Carol. Gheorghe Cristescu a știut de relația amoroasă a fiicei sale cu inginerul Ciulei, dar nu l-a interesat. Şi el şi ginerele său, avocatul Ionescu-Gregorian, soţul celeilalte fiice, abuzau de inginerul Ciulei, care le vărsa, la cerere, sume de bani, cadouri etc. Fiica sa de asemenea îşi ajuta familia din cadourile generoase pe care le primea.
Tita Cristescu, otrăvită la 27 de ani
În 1933, după aproape trei ani, a avut loc ruptura dintre Tita Cristescu și Liviu Ciulei. Femeia a înțeles că protectorul său nu va renunța niciodată la soție și copii pentru ea și că va fi în permanență doar o amantă, statut care nu îi mai convenea. Își dorea o căsătorie, astfel că a acceptat și avansurile unui alt bărbat bogat, Cuza Hotta, caracterizat de inginerul Ciulei drept un “om cu o inteligenţă ieftină“, “un bufon matrimonial“.
Decizia de a renunța la inginerul român se pare că nu a convenit familiei și în mod special cumnatului său, avocatul Gregorian, care nu vedea cu ochi buni ruptura de industriașul bogat de ai cărui bani profita inclusiv el. Cert este că logodna dintre Tita Cristescu și Coza Hotta nu va avea loc, bărbatul părăsind România pentru a se întoarce la Salonic.
Destinul divei a fost curmat în decembrie 1935, de Crăciun. Pe 25 decembrie Tita se afla la Constanța, unde s-a întâlnit cu inginerul Ciulei. Nu mai aveau o relație apropiată, dar tânăra era încă susținută financiar de inginer. După această întrevedere neprogramată, Tita revine în București, aparent foarte bine dispusă.
Întoarsă la București, a primit-o în vizită pe sora ei care, întorcându-se acasă de la cinematograf, a trecut pe lângă blocul unde locuia Tita (Bd. Brătianu nr. 34) și a văzut lumină la geam, motiv pentru care a decis să urce. Își primește sora cu entuziasm, pentru ca minute mai târziu să se prăbușească fără să-și mai revină vreodată.
Autopsia care a urmat tragediei a arătat că Tita Cristescu fusese otrăvită. Concluziile științifice ale legiștilor au stârnit foamea de senzațional a opiniei publice, precum și furia familiei, care a respins din start sinuciderea sau un accident nefericit și a așteptat în zadar condamnarea criminalului.
Tita Cristescu, înmormântare cu Internaționala socialistă
Tita Cristescu a fost înmormîntată pe 31 decembrie, la Bellu. A fost însoțită pe ultimul drum de mii de oameni, într-un dric alb, fără cruce, cu șase cai albi. La mormânt nu s-a ținut slujbă, ci s-a cântat “Internaționala“, prilej de înfierare a “ipocriziei“ lui Gheorghe Cristescu și în presă, și în jurnalul viitorului premier Constantin Argetoianu, care l-a catalogat pe tatăl femeii ca fiind un ”tată-peşte”. Și cu toate acestea, absolut neîntâmplător, și mama Titei, Aneta, tot cu “Internaționala“ a fost înmormîntată, la începutul anilor ’70. Inginerul Ciulei n-a participat la procesiune, dar a trimis flori prin procurator.
Tita Cristescu a lăsat la moartea ei prematură o avere evaluată la 5 milioane lei, bijuterii, haine, blănuri scumpe și apartamentul în care locuia. Gheorghe Cristescu a știut cum și-a făcut fiica avere, dar nu l-a interesat. Mai mult, el s-a constituit parte civilă, acuzându-l pe inginerul Ciulei de uciderea fiicei sale, cerând despăgubiri de multe milioane de lei. A transformat tragedia fiicei sale într-o afacere. După un proces lung, urmărit pe larg de presă, Tribunalul l-a achitat pe Liviu Ciulei din lipsă de dovezi. Unii au protestat împotriva justiției capitaliste care îi apără pe burghezi, pe cei cu bani. Altii au aplaudat.
O moarte învăluită în mister
Pentru presa interbelică, cazul este clarificat, mort și îngropat. Deși au trecut 90 de ani, moartea Titei Cristescu este încă învăluită în mister. Se spune că, pe patul de moarte, Mărioara Suciu, servitoarea Titei Cristescu, s-a spovedit unui preot și a mărturisit că ea a fost cea care a otrăvit-o pe Tita Cristescu. ”Pentru că era prea frumoasă, avea de toate, iar eu nu aveam nimic”, ar fi zis fosta servitoare. Este doar o legendă, nu un adevăr istoric sau juridic. Asta nu-i împiedică pe cei care vor și caută povești senzaționale să creadă într-un stereotip care a apărut în romanele polițiste în urmă cu aproape un secol și care dăinuie și în zilele noastre: The butler did it!
