Datele UE arată o creștere a numărului de tineri angajați care locuiesc cu părinții. Proporția în Irlanda a crescut de la 27% în 2017 la 40% în 2022, în condițiile în care pandemia și criza costului vieții au afectat țările UE. În România, 36% dintre tineri stau încă în casa părintească.
Tinerii, forțați de criza economică să locuiască cu părinții
Proporția tinerilor angajați care locuiesc cu părinții lor în UE a crescut semnificativ în ultimii ani. Conform datelor, Irlanda depășind alte țări, pe fondul unei crize acute a locuințelor.
O analiză a datelor Eurostat, citată de The Guardian, a constatat că, în medie, la nivelul blocului comunitar, proporția tinerilor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani care au un loc de muncă și care locuiesc în casa părinților a crescut de la 24% în anul 2017, la 27% în 2022.
Cei mai mulți tineri care locuiesc cu părinții sunt în Irlanda
Irlanda, unde chiriile s-au dublat din 2013, a înregistrat o creștere de 13 puncte procentuale a tinerilor care lucrează și care locuiesc cu părinții, de la 27% la 40% din cohortă, potrivit analizei realizate de Eurofound, agenția UE pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă.
Cifrele au inclus persoanele care au un loc de muncă cu normă întreagă și cu fracțiune de normă.
Tot mai mulți tineri aleg să stea în casă cu părinții
Alte țări care au înregistrat creșteri între 2017 și 2022 au fost Portugalia, unde proporția a crescut de la 41% la 52%, și Spania, unde a crescut de la 35% la 42%. În Franța a crescut de la 10% la 12%, în timp ce Italia a înregistrat o creștere de la 41% la 48%, iar Croația de la 58% la 65%.
Marile probleme cu care se confruntă tinerii în Europa
Eurofound a publicat un raport amplu care prezintă provocările cu care se confruntă tinerii din UE, inclusiv în ceea ce privește locuințele, criza costului vieții, sănătatea mintală și locurile de muncă precare.
Creșterea costului vieții, un obstacol pentru tineri
Deși au existat unele tendințe pozitive în ceea ce privește munca – raportul a constatat că ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor a ajuns la cele mai ridicate niveluri din 2007, deși ocuparea precară a forței de muncă rămâne o preocupare -, creșterea costului vieții a reprezentat un obstacol pentru mulți dintre ei.
„Este mai probabil ca tinerii care locuiesc cu părinții lor să întâmpine dificultăți în a ajunge la sfârșit de lună și să nu-și poată permite cheltuieli neprevăzute, ceea ce sugerează că cei care provin din familii mai puțin înstărite au mai puține șanse de a se muta”, au constatat autorii raportului.
Prețurile locuințelor au crescut cu 47%
Creșterile recente ale costului vieții vin pe fondul creșterii costurilor locuințelor în întreaga zonă euro: între 2010 și 2022, prețurile proprietăților în zona euro au crescut cu 47%, potrivit unui raport Eurostat 2023.
Faptul că nu pot locui singuri afectează bunăstarea
Raportul Eurofound a arătat că jumătate dintre tinerii care locuiesc cu părinții lor ar dori să se mute în decurs de un an, dar numai 28% au declarat că intenționează în mod activ să facă acest lucru. Faptul de a nu putea locui independent ar putea avea un efect de recul asupra bunăstării, autorii raportului constatând că acest lucru a fost uneori asociat cu un sentiment de excluziune socială.
Mai mult de 50% dintre tinerii din Europa de Sud și Est stau cu părinții
A existat o discrepanță marcantă între diferitele țări ale UE în ceea ce privește tinerii angajați care locuiesc în casa părintească, mai mult de jumătate dintre tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani rămânând acasă în mai multe state membre din sud și est. Tensiunea financiară a fost raportată cel mai mult de către tinerii din această regiune – 42% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani din Bulgaria și 72% din Grecia s-au confruntat cu ea, în comparație cu 6,3% în Luxemburg și în Țările de Jos.
În țările nordice, tinerii se mută de acasă la 18 ani
Cercetarea a remarcat, de asemenea, rolul crucial pe care diferențele culturale l-au jucat în discrepanțele dintre statele membre în ceea ce privește traiul la domiciliul părinților.
„O mulțime de cercetări anterioare au arătat că în multe țări din sudul și estul Europei, legăturile familiale sunt puternice, în timp ce sprijinul guvernamental pentru tineri este relativ scăzut. În comparație, în țările nordice, norma este de a părăsi căminul familial în jurul vârstei de 18 ani – acest lucru este, de asemenea, încurajat de părinți și de stat”, a declarat Eszter Sándor, autorul principal al raportului.
Unii tinerii se simt excluși, dacă locuiesc cu părinții
Sándor a precizat că, deși rămânerea în casa părintească ar putea oferi o anumită siguranță financiară, s-a constatat că tinerii angajați – în special cei cu vârste de peste 25 de ani – „se simt mai excluși din punct de vedere social dacă locuiesc cu părinții lor și au o bunăstare mentală mai scăzută, legată de sentimente de lipsă de autonomie și libertate”.
Diferențele culturale îi mențin pe unii tineri aproape de familie
Sociologii susțin că diferențele culturale joacă un rol crucial în menținerea tinerilor aproape de familie.
„Structura extinsă a familiei, relațiile strânse și confortul afectiv sunt esențiale. În sudul țării, precum în Oltenia, dar și în locuri precum Italia, oamenii sunt comunicativi și se simt bine în familii largi. Problemele sunt disipate, iar modelul cultural rezultat diluează individualismul. Nu este o mândrie să reușești singur, ci, dimpotrivă, să trăiești confortabil pe baza sprijinului familial”, a explicat sociologul Ana Bulai.
Locuitul cu părinții, o soluție de economisire
În Irlanda, a spus Sándor, a devenit „obișnuit ca tinerii să locuiască cu părinții lor, fie din necesitate, fie ca parte a unei decizii familiale de a ajuta la economisirea banilor pentru un viitor depozit ipotecar. Aceste motive pot explica, de asemenea, de ce, într-o situație de criză (de exemplu, pandemie, recesiune), este mai probabil ca tinerii să se mute înapoi la părinți în unele țări decât în altele”, a adăugat ea.
Scumpirea locuințelor și a chiriilor accentuează fenomenul
Pe de altă parte, creșterea semnificativă a prețurilor locuințelor și a chiriilor contribuie la această situație. Lipsa programelor de sprijin pentru familiile tinere agravează problema.
„Educația foarte costisitoare în țările dezvoltate reprezintă o piedică majoră. Mulți tineri care urmează studii superioare trebuie să se împrumute pentru a acoperi aceste costuri și pentru a se muta într-o locuință nouă. Cei care nu urmează studii superioare au salarii mai mici, ceea ce reprezintă o altă problemă semnificativă”, a explicat economistul Dragoș Cabat, pentru ProTV.
Tinerii amână momentul căsătoriei
Totodată, vârsta la care tinerii își întemeiază o familie a crescut. La femei, aceasta a ajuns la 30 de ani, iar la bărbați depășește 32 de ani. În contextul unei natalități în scădere, presiunea asupra bugetului de pensii și asigurări crește. În luna aprilie, rata șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani din România a depășit 22%.
