România intră într-o cursă contra cronometru pentru absorbția fondurilor PNRR. Ministrul Dragoș Pîslaru avertizează că țara noastră are mai puțin de un an pentru a folosi cele 13 miliarde de euro rămase, altfel riscă să piardă oportunități majore de investiții. 13 miliarde euro care trebuie cheltuite până în august 2026 Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, trage un semnal de alarmă: România dispune de mai puțin de un an pentru a absorbi aproximativ 13 miliarde de euro din fondurile PNRR. Potrivit declarațiilor sale, banii trebuie utilizați efectiv până la 31 august 2026. El a explicat că, până în prezent, în țară au fost aduse 10 miliarde de euro, din care aproximativ 7 miliarde au fost deja investiți. Restul sumelor trebuie activate și valorificate rapid pentru a nu expira oportunități semnificative de dezvoltare. De ce termenele sunt atât de strânse Planul Național de Redresare și Reziliență nu mai are „luxul” de perioadă extinsă, întrucât este concentrat pe 2025–2026. Pîslaru a arătat că proiectele mari de infrastructură se lovesc de blocaje în achiziții publice, proceduri greoaie și constrângeri fiscale, factor care a redus spațiul de manevră bugetară. El a menționat că executivul a fost presat de Comisia Europeană să nu abuzeze de împrumuturi și că proiectele întârziate nu pot fi menținute dacă nu se pot implementa în termenele stabilite. O hartă publică pentru transparență Pentru a crește responsabilitatea și controlul cetățenilor asupra modului în care sunt implementate proiectele, Pîslaru a anunțat lansarea unui dashboard (tabloul de bord) interactiv. Acesta va reflecta stadiul fizic și financiar al celor peste 17.000 de proiecte aprobate, de la reabilitarea de clădiri istorice și spitale, până la infrastructură de apă, canal, drumuri sau școli. Culorile, roșu, galben, verde, vor indica întârzierea, stadiul sau termenele limită ale fiecărui proiect, iar cetățenii vor putea comenta direct asupra problemelor din zonele lor. Din „șantier România” la realitatea investițiilor „Este fascinant să vezi România ca un șantier care se întinde de la Nord la Sud și de la Est la Vest”, a spus Pîslaru, exprimând optimismul că proiectele finanțate prin PNRR se regăsesc în fiecare colț al țării. El a menționat că, în acest moment, s-a facut o selecție riguroasă a proiectelor care pot fi finalizate în termen și se va evita suprasolicitarea bugetului. Guvernul își fixează misiunea de a demonstra că PNRR nu este doar un „plan pe hârtie”, ci o realitate cu lucrări concrete pe șantiere, unele vizibile chiar azi, altele care urmează să prindă viață în 2026. Presiunea timpului și provocările rămase Cu timpul care curge tot mai repede, România trebuie să depășească obstacole mari: Blocajele din procedurile de achiziții publice Lipsa de capacitate administrativă în unele zone Riscul ca fondurile să fie neutilizate și pierdute Nevoia de coordonare între autoritățile locale, centrale și Comisia Europeană Dacă nu se acționează rapid și coordonat, multe proiecte care aduc beneficii reale (în infrastructură, sănătate, educație) riscă să rămână doar promisiuni.
