Un eveniment inspirat numit „Dor de Doină” se va desfăşura pe 7 septembrie, la Grădina Botanică din București. Vor fi ateliere, concerte, o expoziţie de pictură și ceva în plus: manualul digital despre doină – tradus în limba engleză, cum se coase o cămașă tradițională și multe altele.
Dacă nu știați, evenimentul se află la cea de-a doua ediție și îşi propune să reapropie noile generaţii de valorile autentice, să faciliteze relaţia dintre cultură şi comunitate. Printre altele, expoziţia de pictură care va fi în Grădina Botanică “Dimitrie Brândză” din Bucureşti este dedicată elevilor şi studenţilor, după cum subliniază organizatorii – Asociaţia Frui Vita.
Continuând un demers iniţiat în 2023, organizatorii îşi doresc să ofere tinerilor un sentiment de identitate, apartenenţă şi continuitate prin promovarea patrimoniului cultural românesc şi prin aducerea tradiţiilor în prezent, într-un eveniment ce îmbină muzică, arte plastice şi ateliere de meşteşug pline de inspiraţie. Totodată, anul acesta organizatorii duc mai departe proiectul manualului digital despre doină creat la prima ediţie şi fac un pas înainte, traducându-l în limba engleză pentru a fi astfel disponibil la nivel internaţional tuturor celor pasionaţi şi interesaţi de rădăcini, de legăturile cu străbunii şi de locul cultural şi emoţional de unde ne tragem.
Accesul publicului la eveniment este gratuit.
Dorul, cuvânt specific românesc, a fost coborât pe portativ şi transformat în doină. „Dorul, îmi pare singura caracteristică originală a cântecelor româneşti”, spunea George Enescu. Lumea întreagă a recunoscut acest element ca fiind specific muzicii tradiţionale româneşti şi astfel, din octombrie 2009, doina face parte din Patrimoniul Imaterial al Umanităţii UNESCO.
Ritm de doină și magie
„Trăim în era digitală, iar azi ne dorim să onorăm doina, patrimoniu cultural imaterial UNESCO, să o preţuim şi să o păstrăm în acest curs evolutiv bucurându-ne împreună cu voi toţi de această călătorie într-un mod atipic, aşa cum am făcut-o şi anul trecut. De aceea am pregătit în ediţia de anul acesta o paletă largă de activităţi atractive prin care promovăm patrimoniul, tradiţiile şi folclorul”, spune Ioana-Diana Bogdan-Teaşcă, preşedinta Asociaţiei Frui Vita.
În cadrul evenimentului, participanţii vor avea ocazia să celebreze doina românească într-un melanj unic alături de artişti precum Maria Casandra Hausi şi Sorin Romanescu, care vor aduce în prim plan magia doinei prin proiectul NOD (New Old Doina) şi Argatu, artist ce revine pe scena Dor de Doină cu interpretarea sa electrizantă prin care păstrează vie moştenirea muzicală autentică a României.
Proiectul NOD va aduce în prim plan străvechea Doină Românească – Horea Maramureșeană, prezentată într-un mod inedit, printr-o îngemănare a Doinei cu sonoritățile acustice și electronice din sfera jazzului. Cât îl privește pe Argatu, acest artist reușește să îmbine într-un mod inedit folclorul cu hip-hop-ul sau electro house-ul și joacă astfel un rol esențial în conservarea și popularizarea moștenirii muzicale autentice românești.
„Întotdeauna mi-am dorit să creez sunete care să atingă inimile oamenilor. Mă aventurez către pulsuri puternice” spune Argatu, în aşteptarea întâlnirii cu publicul pe 7 septembrie, când publicul va avea ocazia să asculte noile melodii de pe albumul lansat în 2024 – „Tezaur”.
Ateliere: Cum se coase o cămașă tradițională
Pentru a stârni mai uşor curiozitatea participanţilor, organizatorii au pregătit o serie de ateliere interactive şi de meşteşuguri româneşti în care aceştia pot face cunoştinţă cu doina şi tradiţiile prin muzică şi jocuri surpriză.
Printre ateliere organizate la eveniment se află: Atelier interactiv pentru copii cu vârste cuprinse între 5 – 13 ani, cu jocuri şi desene reprezentând poveşti şi tradiţii româneşti; Atelier dedicat exploratorilor “Teatru Labirint” – o călătorie senzorială de conectare cu natura; Atelier de meşteşug tradiţional românesc „Şezătoarea de cusut Vatra Satului”; Atelier în care participanţii sunt invitaţi să cunoască şi să descopere cum se coase o cămaşă tradiţională exersând acest meşteşug pe suporturi de iniţiere; Atelier de modelare ceramică prin care obiectele vor fi explorate vizual, dar mai ales tactil.
Participarea la ateliere este gratuită. De asemenea, participanţii sunt încurajaţi să exprime prin arta lor esenţa, emoţia şi tradiţia doinei şi se pot înscrie la concursul de pictură cu tema “Doina” ce va încununa o expoziţie în aer liber a operelor participanţilor înscrişi.
Urmând tiparul ediției precedente, evenimentul este organizat în aer liber, aceasta fiind scena metaforică pe care doinele erau cântate și ascultate în fiecare moment important din viața românului.
Doină și români – inseparabili
Doina era inseparabilă de viața românului, iar cântecul ei exprimă trăirile cele mai profunde, mângâind sufletul în momentele de bucurie și alinând tristețea în momente de necaz. Nu în ultimul rând, doina rămâne un subiect actual în conștiința românilor, alimentând motivația organizatorilor de a continua procesul de stimulare a aprecierii patrimoniului cultural imaterial.
Parte esenţială a folclorului românesc, doina a fost inclusă în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Intangibil al Umanităţii (UNESCO) la 2 octombrie 2009, potrivit www.cnr-unesco.ro. Specifică poporului român, „doina“ a fost inclusă alături de tango, opera tibetană sau tapiseriile Aubusson pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO. „Cunoscută sub diverse nume în România, «doina» este un cântec liric, solemn, improvizat şi spontan. Înainte de anul 1900 a fost singurul gen muzical în multe regiuni ale ţării“, se arată pe site-ul UNESCO.
Lista patrimoniului imaterial UNESCO a fost alcătuită oficial în 2008, potrivit unei Convenţii pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, încheiată la Paris, la 17 octombrie 2003. Până acum, pe listă figurează 166 de opere din 76 de ţări şi din Teritoriile Palestiniene. Patrimoniul cultural imaterial se referă la tradiţii şi expresii orale şi cuprinde artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), fondată la 16 noiembrie 1945, cu sediul în Paris, Franţa, are 191 de state membre şi şase state asociate. România este membră UNESCO din 27 iulie 1956.
Ce nu știați despre doină
Cuvântul se pierde de-a lungul timpului, însă îl reîntâlnim în secolul al XVIII-lea menţionat în lucrarea „Descriptio Moldavie” a lui Dimitrie Cantemir, considerând că este de origine dacică, potrivit Historia.
Una dintre cele mai controversate declaraţii în privinţa doinei a fost cea a lui George Enescu: „Muzica noastră populară nu are un caracter bine definit naţional”…Enescu spune despre doină că are trăsături orientale bine conturate, dar cu toate acestea, în final, şi el recunoaşte autenticitetea românească a doinei:„Este tristeţea chiar în veselie. Sentimentul acesta este inspirat de văile şi dealurile noastre, de culoarea deosebită a cerului nostru, de gândurile care apasă şi fac în acelaşi timp să se nască în noi un dor ce nu se poate lămuri bine. Un străin care-mi este prieten, auzindu-mă odată executând o bucată a mea, mi-a spus:în această compoziţie este parcă ceva ce nu se poate îndeplini. Dorul, îmi pare singura caracteristică orginală a cântecelor româneşti”.
Paşoptistul Vasile Alecsandri defineşte doina astfel:„Este cea mai vie expresie a sufletului românesc. Ea cuprinde simţirile sale de durere, de iubire şi de dor. Melodia doinei, pentru cine o înţelege, este chiar plângerea duioasă a patriei noastre dupa gloria sa trecută. Ea este cântecul cel mai frumos, cel mai jalnic, cel mai cu suflet ce-am auzit eu pe lume”…
Citiți și: Amintiri din comunism. Unde le poți asculta la telefon
