Tezaurul de la Brukenthal ajunge la București și va fi expus timp de o lună în Capitală! Este vorba despre o comoară inestimabilă a istoriei metalelor preţioase în Transilvania. Aflați când o puteți admira, în toată splendoarea.
Ultima expoziţie temporară a sezonului la Art Safari,„Aurul de la Brukenthal”, va fi prezentată, la Bucureşti, în perioada 27 iunie – 28 iulie. Expoziţia, curatoriată de Alexandru Constantin Chituţă, managerul Muzeului Naţional Brukenthal, aduce în premieră la Bucureşti lucrări din tezaurul Muzeului de Istorie Casa Altemberger.
Tezaurul Muzeului Naţional Brukenthal, cu peste 2.000 de piese, reprezintă o comoară inestimabilă a istoriei prelucrării metalelor preţioase în Transilvania, după cum afirmă Alexandru Constantin Chituţă.
„Colaboarea cu Art Safari continuă, iar anul acesta vom aduce în premieră la Bucureşti piese din tezaurul istoric, unic şi extrem de valoros al Muzeului de Istorie Casa Altemberger din cadrul Muzeului Naţional Brukenthal. Sunt piese spectaculoase realizate printr-o complexitate de tehnici şi motive decorative decorate cu pietre preţioase: diamante, perle naturale, rubine etc”, spune Alexandru Constantin Chituţă. Vor fi expuse piese preistorice din aur, piese romane (bijuterii şi monede), piese medievale timpurii (sec. VI-VII), monede de aur bătute la Sibiu, inele cu gemă, podoabe săseşti şi obiecte de cult realizate de breasla aurarilor din Sibiu, una dintre cele mai celebre din Europa.
Piesele de excepţie de la Brukenthal
Printre piesele de excepţie expuse se numără „Crucea relicvar de la Cisnădie” din jurul anului 1440 (cea mai spectaculoasă piesă de argintărie de cult transilvăneană realizată la comanda Bisericii romano-catolice din Cisnădie), „Potirul din nucă de cocos” din 1650, „Cupa din corn de rinocer” din 1694, „Paharul de fecioară” din sec. XVII, „Cana cu capac” realizată de marele meşterul Sebastian Hann în 1682.
Sunt prezentate „Paftaua de tip Marienheftel cu Fecioara Maria”, din sec. XVI, moneda Sponsianus (o monedă rară cercetată de University College London, care provine dintr-un tezaur descoperit în Transvilania în 1713.) şi alte numeroase piese. Expoziţia „Aurul de la Brukenthal” de la Art Safari este realizată în colaborare cu Muzeul Naţional Brukenthal şi Parohia Evanghelică de Confesiune Augustană din Sibiu, precum şi cu sprijinul Ministerului Culturii.
Muzeul Naţional Brukenthal şi-a format, începând de la sfârşitul secolului al XIX-lea, un adevărat tezaur de piese din metale preţioase – argintărie liturgică şi uzuală, obiecte de podoabă şi bijuterii. Nucleul acestei colecţii l-a constituit cabinetul de numismatică al baronului Samuel von Brukenthal, amenajat în palatul său din Piaţa Mare. În paralel, colecția de orfevrărie („Tezaur”) s-a format și îmbogățit prin donații sau achiziții de la bisericile evanghelice, bresle, bijutieri-colecționari, proprietari privați sau prin descoperiri arheologice. Cea mai importantă parte a „Tezaurului” este colecţia de argintărie liturgică – una dintre cele mai bogate şi mai valoroase din Europa Centrală și de Est –, majoritatea pieselor fiind opere ale meşterilor argintari sibieni, considerate capodopere ale artei prelucrării metalelor preţioase în Transilvania.
Acestora li se adaugă piesele provenite din cercetări arheologice mai vechi sau mai noi, din detectări de metale şi, mai rar, din achiziţii – cel puţin în ultimii 50 de ani.
Piese ale meșterilor aurari
Atestat documentar încă din anul 1191, Sibiu a fost, în epoca medievală, unul dintre cele mai importante orașe din Europa Centrală și de Est. Breasla aurarilor din Sibiu a avut parte de o istorie îndelungată și înfloritoare, localitatea devenind unul dintre cele mai importante centre de prelucrare a aurului și argintului din acea vreme. În a doua jumătate a secolului al XIV-lea, aurarii sibieni ocupau diferite funcţii politico-administrative.
Pe lângă comenzile primite de meşteri pentru obiecte de cult, cererile de executare a unor podoabe trebuie să fi fost din ce în ce mai numeroase. Portul orăşenesc săsesc punea mare preţ pe anumite accesorii specifice: ace de păr, paftale, cordoane etc. În timpul domniei regelui Matei Corvin, mare iubitor de artă, argintăria sibiană a fost la mare preț și meșteșugul a cunoscut o dezvoltare extraordinară. Când regele a venit la Sibiu în fruntea armatei sale pentru a înăbuși revolta nobilimii, reconcilierea a constat în primul rând în argintărie, mantale lungi de blană, alimente și alte bunuri.
Faima aurarilor sibieni le-a adus acestora numeroase comenzi de peste munți. Se cunoaște cea din 1492 a domnului Țării Românești – Vlad Călugărul. De asemenea, la Sibiu a fost realizată o minunată cruce de altar, la comanda domnitorului Alexandru Lăpușneanu. Totodată, la comanda lui Constantin Brâncoveanu, meșterii aurari din Sibiu au realizat diferite obiecte.
Fascinați de somptuoasele piese pe care le executau meșterii sibieni, unii domnitori români le-au transmis comenzi importante, fiind create, astfel, lucrări de referință pentru istoria orfevrăriei țărilor române. Astăzi, numeroase muzee din țară și din străinătate se pot bucura de piesele de o mare valoare realizate la Sibiu.
Muzeul Naţional Brukenthal are o activitate neîntreruptă din 1817
Anul acesta Muzeul Naţional Brukenthal a aniversat 207 ani de la deschiderea publică. Baronul Samuel von Brukenthal (1721-1803) a pus bazele Muzeului în palatul său construit în 1791 în Piaţa Mare din Sibiu. În ultimii ani de viaţă, baronul a dispus deschiderea palatului pentru publicul interesat de obiectele de artă pe care le adunase de-a lungul a cincizeci de ani, lucru menţionat în testamentul său.
Potrivit directorului muzeului, baronul a decretat ca valoroasele sale colecţii de cărţi, picturi, gravuri, colecţii de minerale, monede şi antichităţi să rămână împreună şi să poată fi văzute de public în Palatul său din Sibiu.
“În 25 februarie 1817, instituţia se deschide de către primpreotul evanghelic din Sibiu, iar în luna septembrie Muzeul a primit vizita împăratului Francisc I şi a soţiei sale Carolina Augusta. Brukenthal a întregit această moştenire cu un capital bănesc. Din acest fond trebuia plătit un custode, iar biblioteca trebuia să fie permanent îmbogăţită. Din anul 1817, Muzeul Brukenthal a avut o activitate neîntreruptă”, subliniază managerul Alexandru Chituţă.
Chituţă consideră muzeul sibian „un brand cultural al Sibiului şi al României”. Potrivit sursei citate, Muzeul Naţional a fost vizitat în 2023 de peste 400.000 de localnici şi turişti, iar alţi circa 400.000 de vizitatori au văzut expoziţiile muzeului sibian organizate anul trecut în alte muzee din România, mai ales la Bucureşti.
Citiți și: Premieră la Muzeul Naţional Brukenthal: Ce înseamnă un samurai
