Telescopul spaţial Hubble, care a revoluţionat astronomia de la lansarea sa în 1990, va fi retras treptat din funcţiune printr-o reducere a orelor de observare, după cum au anunţat oficiali ai NASA, potrivit AFP.
Unul dintre cei trei giroscoape care controlează direcţia în care este îndreptat telescopul a avut probleme de stabilitate în ultimele luni. „După o serie de teste şi o analiză atentă a opţiunilor noastre, am luat decizia ca Hubble să folosească doar unul dintre cele trei giroscoape rămase”, a declarat Mark Clampin, director al departamentului de astrofizică al NASA.
Tranziţia, care ar trebui să se încheie până la mijlocul lunii iunie, va reduce capacitatea lui Hubble de a efectua observaţii ştiinţifice cu 12%, cu 74 de orbite săptămânale în jurul Pământului în loc de 85 în prezent, a precizat Patrick Crouse, responsabilul misiunii Hubble.
În următoarele 12 luni, telescopul va fi în continuare capabil să observe bolta stelară în întregime, dar nu va mai putea urmări obiecte mai apropiate decât planeta Marte – chiar dacă astfel de obiecte sunt oricum rare, a precizat Patrick Crouse.
Hubble, ultimele momente?
„Nu considerăm că Hubble îşi trăieşte ultimele momente”, a declarat el. NASA estimează la 70% probabilitatea ca Hubble să opereze în această configuraţie până în 2035.
Hubble, lansat în 1990, a revoluţionat astronomia şi a schimbat modul în care vedem Universul, acumulând imagini ale sistemului solar, ale Căii Lactee şi ale galaxiilor foarte îndepărtate, operând la 515 kilometri deasupra Pământului. Datorită lui, oamenii de ştiinţă au descoperit existenţa unei găuri negre în centrul tuturor galaxiilor sau a vaporilor de apă în jurul exoplanetelor.
În 2021, NASA a încearcat să repare telescopul spațial Hubble, probabil cel mai cunoscut instrument de observare a spațiului cosmic, care s-a defectat din cauza unei probleme apărută la un computer de la bordul acestuia, datând din anii 1980. Telescopul spațial Hubble, care în 2020 a marcat 30 de ani de orbită, a fost oprit după apariția unor probleme la unul dintre computerele telescopului, datând din anii 1980, potrivit Space.com. Echipa de operațiuni a telescopului a supectat că problema ar putea fi cauzată de un modul de memorie degradat, potrivit unui comunicat al NASA. Echipa a corectat problema, trecând la unul dintre modulele de rezervă ale telescopului.
„Presupunând că această problemă va fi corectată prin intermediul uneia dintre numeroasele opțiuni disponibile, Hubble este așteptat să continue să facă descoperiri uimitoare până la sfârșitul anilor 2020 sau chiar mai mult”, declara la acel moment echipa de operațiuni de la Goddard Space Flight Center NASA pentru Space.com.
Telescopul a atins mai multe recorduri
Telescopul Hubble este primul dintre telescoapele care investighează spaţiul cosmic. Avantajele acestui tip de explorare este foarte mare, întrucât straturile atmosferei terestre reduc mult din vizibilitatea aştrilor. Telescopul Hubble a atins deja mai multe recorduri în materie de explorare şi catalogare a bolţii cereşti, depăşind cu mult distanţele şi preciziile măsurătorilor şi fotografiilor făcute în toată epoca investigaţiilor astronomice de până la el. De curând, Telescopul Hubble a depăşit recordul de observaţii la distanţă, fotografiind ceea ce ar putea fi numită ca cea mai îndepărtată galaxie din Univers. Aceasta, denumită A1689-zD, este situată la 13 miliarde de ani lumină distanţă de noi şi pare a fi într-un stadiu în care se formează primele stele. Cu doar câteva sute de milioane de ani lumină înaintea formării acestei galaxii, Universul se afla în era întunecată, caracterizată de absenţa oricărui semnal luminos (dark age).
În 2008, tehnologia telescopului Hubble şi o lentilă gravitaţională naturală au permis să fie vizualizată cea mai îndepărtată galaxie din Univers, fotografiind o aglomerare de stele la doar 700 de milioane de ani de la explozia Big Bang, ceea ce înseamnă că imaginea receptată are o vechime de aproximativ 13 miliarde de ani.
Captarea acestui semnal provenind de la marginile Universului vizibil, a fost posibilă numai în condiţiile în care puterea telescopului Hubble s-a conjugat într-un mod remarcabil cu lentila gravitaţională naturală determinată de o aglomerare enormă de galaxii (clusterul Abel 1689). Prin acest procedeu de utilizare a lentilelor gravitaţionale naturale, astronomii reuşesc să mărească puterea de apropiere a telescopului Hubble de 10 ori! Speranţele care se leagă de această galaxie observată de curând vizează formarea şi evoluţia galaxiilor, procese încă neclare cosmologilor. De asemenea, mai sunt vizate fenomene ce s-au petrecut la finalul epocii întunecate a Universului (dark age). Foarte probabil, spun cercetătorii, numeroasele stele tinere ce se formează în cadrul unor astfel de galaxii timpurii, care se nasc foarte aproape (în timp) de explozia Big Bang, ar putea determina sfârşitul erei întunecate, prin radiaţia puternică emisă din arderea lor.
„Concurența” lui Hubble
Telescopul spaţial James Webb reprezintă „concurența” lui Hubble și e o colaborare între agenţia spaţială americană NASA, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi Agenţia Spaţială a Canadei (CSA). În 2022 şi-a demonstrat încă o dată capacităţile cu prima sa imagine a planetei Neptun. Telescopul nu a surprins doar cea mai clară imagine din ultimii mai bine de 30 de ani cu inelele acestei planete ciudate, dar, datorită camerelor cu care este dotat, îl prezintă pe acest uriaş îngheţat într-o lumină cu totul nouă, se arată pe site-ul ESA.
Cel mai frapant aspect la noile date transmise de telescopul spaţial James Webb este imaginea clară a inelelor dinamice ale planetei – dintre care unele nu au fost văzute niciodată, cu atât mai puţin cu această claritate, de la zborul Voyager 2, în 1989. Pe lângă câteva inele înguste strălucitoare, imaginile surprinse de telescop arată clar benzile mai neclare de praf ale lui Neptun. Calitatea imaginii extrem de stabilă şi de precisă oferă, de asemenea, posibilitatea ca aceste inele foarte subtile să fie detectate atât de aproape de Neptun.
De asemenea, James Webb a surprins în imagini şapte dintre cele 14 Luni cunoscute ale lui Neptun. Dominând acest „portret” al lui Neptun este un punct luminos foarte strălucitor, ce prezintă vârfurile de difracţie observate în multe dintre imaginile transmise de telescop; nu este o stea, ci cea mai neobişnuită Lună a lui Neptun, Triton.
Veritabilă bijuterie a ingineriei de mare complexitate, telescopul James Webb este cel mai mare şi cel mai puternic telescop trimis vreodată în spaţiu.
Prezentat ca un succesor al telescopului spaţial Hubble, lansat în 1990, telescopul James Webb are misiunea de a explora cu o precizie de neegalat toate fazele cosmosului, până la primii ani de existenţă ai Universului şi formarea primelor galaxii.
Citiți și: Cercetătorii români produc componente care ajung în Cosmos /FOTO
