Fără îndoială suntem în fața unor mari provocări de ordin tehnologic. Inteligența artificială va schimba radical felul nostru de a munci, de a trăi, de a gândi. Țările puternice sunt deținătoare de tehnologii avansate, căci fără tehnologii de vârf nu există nici putere economică, nici putere militară. Războiul tehnologic este deja parte a războiului pentru hegemonia mondială, un război între este și vest, între SUA și aliații săi pe de o parte și China și aliații săi pe de altă parte.
Industria auto și industria aviatică sunt cele mai înalte expresii ale avansului tehnologic, cel puțin în domeniul civil, pentru că mai există și o concurență tehnologică în domeniul militar. Astăzi mă voi opri asupra industriei auto, care este mai ușor de înțeles și operează cu nume de companii cu o mai mare notorietate în rândul populației. Așadar, unde suntem în 2025 și care sunt provocările viitoare? Ca să înțelegem exact situația, trebuie să ne întoarcem în timp, pentru că ceea ce se întâmplă acum respectă un anumit tipar al istoriei recente.
Decada anilor 80 a fost cea dominată la nivel mondial de industria auto japoneză și a tehnologiilor japoneze. America s-a văzut înfrântă la ea acasă, unde mărci precum Cadillac sau Chrysler au pierdut competiția în fața mărcilor japoneze, iar Detroit, centrul producției de automobile americane, nu și-a mai revenit niciodată, cu toate încercările de a resuscita industria auto. A fost perioada în care robotizarea a determinat un uriaș pas înainte în tehnologii. Imaginile filmate cu fabricile japoneze în care lucrează aproape numai roboți ne-au uimit extraordinar la acea vreme.
Argumentul superiorității fabricilor robotizate a fost calitatea fabricației. Automobilele japoneze erau net superioare tuturor mărcilor din lume din punct de vedere al calității. Astfel că au apărut mărci precum Lexus, Infiniti sau Acura, ca branduri de lux ale producătorilor deja consacrați Toyota, Nissan sau Honda, care deja au atacat o piață exclusivă a producătorilor europeni și americani.
Spre aducere aminte, anii 80 au fost anii au fost anii în care videocasetofoanele erau aproape toate de origine japoneză, iar televizoarele erau Toshiba, Panasonic și faimosul Sony, pe post de lider mondial. În fapt, cam tot ceea ce era electronic era made in Japan. În anii 90 a apărut faimosul walkman de la Sony, care a fost precursorul tuturor device-urilor mobile. În anii 90 au apărut computerele și monitoarele cu tub, cele mai căutate mărci fiind Fujitsu sau Iiyama. Dar supremația tehnologică mondială japoneză a durat doar 20 ani. Cam acesta este termenul în care tehnologia crește, se impune și apune.
Am ajuns în anii 2000. De aici începe ofensiva mărcilor coreene. Întâmplător sau nu, Hyundai și Kia au fost sponsori ai Campionatului European de fotbal, iar în 2002 Campionatul Mondial de Fotbal s-a ținut, pentru prima dată, în două țări: Japonia și Coreea, parcă vrând să transmită lumii că urmează o preluare de ștafetă. A fost decada în care mărcile Hyundai și Kia s-au impus la nivel internațional și au deschis fabrici inclusiv în Europa. A fost etapa trecerii de la analogic și robotizare, la digitalizare. În anii 2000 toți producătorii auto din lume aveau linii de fabricație robotizate.
Dar au fost anii în care Samsung a devenit lider mondial în ceea ce privește ecranele cu cristale lichide, astfel că televizoarele Samsung au luat fața celor de la Sony, la fel și la telefonie. La început, smartphone-ul a fost o afacere între mai multe companii, dar nume precum Ericsson, Nokia, Siemens, Blackberry sau HTC nu au putut ține pasul, așa că piața mondială a devenit în scurt timp o afacere între Apple, cu al său iphone, și Samsung.
A fost o perioadă de aproximativ 20 ani, în care s-au cernut brandurile, iar firmele coreene au devenit globale, iar Samsung una dintre cele mai puternice. Totuși Hyundai și Kia nu au reușit să creeze un șoc precum mașinile japoneze, dar ele au fost pasul înainte al tehnologiei globale.
Toate bune și frumoase, numai că Japonia și Coreea de Sud sunt doi aliați ai SUA și ai civilizației occidentale, două țări care nu au cunoscut ce este acela comunismul. Provocarea majoră și fără precedent este cea de astăzi, când tehnologia chinezească se impune tot mai puternic pe plan mondial.
Începutul decadei 2020-2030 este oarecum invers. Mai întâi au apărut diversele produse ale noilor tehnologii și de-abia mai apoi vin și automobilele. Într-un fel este o cucerire a pieței mondiale de la coadă la cap. Pentru că în anii 90 China era o țară săracă, mult rămasă în urmă, cu un nivel tehnologic precar și cu o infrastructură slab dezvoltată.
Însă creșterea economică super-spectaculoasă a Chinei a însemnat și un salt tehnologic uriaș. În mintea și limbajul unora, „chinezăriile” sunt niște mărunțișuri fără cine știe ce valoare, care înglobează multă muncă manuală, de unde și expresia „muncă de chinez”. Adică muncă multă, plusvaloare mică. Numai că nimic din ceea ce a intrat în folclorul român nu mai are vreo legătură cu China actuală. De exemplu, numai în anul 2024 în China s-au construit peste 23.000 km de autostradă, cu trei benzi pe sens de mers. Infrastructura este acum una impresionantă, inginerii chinezi având o experiență colosală, fiind cei mai experimentați din lume la construcția podurilor.
Din centrul manufacturier al lumii, China a devenit o super-putere super-tehnologizată. Anul 2024 a fost un an de cotitură pentru industria auto chineză: a decis intrarea în Europa cu mai multe mărci simultan, inclusiv cu investiții în facilități de producție. Nu întâmplător BYD a fost sponsor al Campionatului European de Fotbal 2024, având parcă o senzație de deja-vu legată de mărcile coreene. Deocamdată a venit doar câteva mărci, dar este de precizat că producătorii de telefoane mobile, precum Huawei sau Xiaomi, sunt acum și producători de automobile premium.
Ofensiva chinezească pe piața auto mondială a început, dar suntem abia la început. Mașinile chinezești au intrat pe piața rusească în urmă cu doi-trei ani, pe fondul retragerii unor mărci precum Renault sau Mercedes, cauzate de sancțiunile țărilor europene aplicate Rusiei. Odată făcut acest pas, parcă s-a deschis apetitul pentru Europa, căci mașinile electrice chinezești sunt superioare tehnologic mașinilor electrice produse de europeni, iar prețurile sunt imbatabile, în ciuda taxelor vamale aberant de mari.
Saltul tehnologic propus de chinezi se bazează în special pe softuri performante și aplicații AI. Nici o altă țară din lume nu a investit atât de mult în inteligența artificială precum China și nici nu se vor putea apropia în curând. Pe oameni nu îi interesează de anume vin produsele, câtă vreme ele satisfac anumite nevoi. Luați drept exemplu platformele de socializare. Mai întâi a fost facebook, dar acum cea mai la modă este tik-tok.
Tehnologia se va impune de la sine. Fiecare salt tehnologic a generat temeri, dar parcă niciodată viitorul nu a părut atât de nesigur, căci propunerile pentru un alt stil de viață vin din partea unei țări foste comuniste, care va contesta mai devreme sau mai târziu hegemonia vestului.
