Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, reacție după ce agenţia de rating S&P a anunțat că a schimbat perspectiva României, din stabil în negativ.
Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a precizat că anunțul făcut vineri seara de agenţia de rating S&P reprezintă un semnal cât se poate de clar. „Avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar, un buget cumpătat, un stat mai suplu, pentru a putea restabili echilibrul bugetar şi întări credibilitatea fiscală a ţării”, a transmis Tanczos Barna.
Tanczos Barna, reacție după ce S&P a schimbat perspectiva României în negativ
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a anunțat, pe pagina sa de Facebook: „Prin evaluarea anunţată în această seară (vineri – n.r.), S&P nu modifică ratingul de ţară. România este în continuare recomandată investitorilor, ca fiind sigură. Deciziile asumate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar şi consolidarea creşterii economice trebuie implementate în ritm alert, în forma deja convenită cu partenerii noştri europeni.”.
Ce efect are asupra românilor
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna a mai anunțat că „bugetul pentru anul 2025, care va fi prezentat Guvernului şi trimis spre aprobare Parlamentului în zilele următoare întăreşte această viziune cumpătată a gestionării banului public.”. „Măsurile necesare reducerii deficitului trebuie să fie înţelese şi respectate de conducătorii tuturor instituţiilor publice, toate companiile de stat şi liderii de sindicate, fiecare primar şi preşedinte de CJ, fiecare consilier local şi judeţean”, a transmis Tanczos Barna.
Anunțul făcut de ministrul Finanțelor
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a mai adăugat că nici măsurile de reducere a cheltuielilor, nici reformele de eliminare a deficientelor structurale din economie nu pot fi întârziate, pentru că fiecare zi în care aplicăm aceste măsuri ne aduce mai aproape de ţinta de deficit asumată. „ANAF şi Autoritatea Română a Vămii au pornit pe drumul digitalizării şi a creşterii capacităţii instituţionale, au deci datoria să crească gradul de colectare a impozitelor şi taxelor.”, a mai precizat Tanczos Barna.
Compania americană de rating S&P
Tanczos Barna, reacție după ce S&P a schimbat perspectiva României în negativ. Coform informațiilor publice, Standard & Poor’s ( S&P ) este o companie americană de rating ale cărei baze au fost puse în anul 1860. Compania este una dintre cele mai importante furnizori de rating din lume, alături de Moody’s Corporation și Fitch Ratings. Din anul 1966, S&P este parte a trustului de presă McGraw-Hill.

România, de la stabil a negativ
Tanczos Barna, reacție după ce S&P a schimbat perspectiva României în negativ. Perspectiva ratingului României a fost revizuită îndeaproape de Agenția de Rating S&P – Standard&Poor’s. România a primit calificativul „BBB-”, ajungând de la un rating „stabil” la unul „negativ”. Practic, țara noastră a fost plasată pe un loc nefavorabil, pe ultima treaptă recomandată investițiilor. Se află la un pas de „junk” („gunoi”) – un grad atribuit statelor nerecomandate investițiilor. În decembrie 2024, o decizie similară a fost luată și de Agenția de Rating Fitch. Agenția S&P a semnalat și alte aspecte care pot să conducă ratingul pe o treaptă și mai joasă, la „junk”. O astfel de situație ar putea să aibă loc în lipsa unor măsuri din partea Guvernului, susțin reprezentanții agenției.
Tanczos Barna, reacție după ce S&P a schimbat perspectiva României în negativ
Tanczos Barna, reacție după ce S&P a schimbat perspectiva României în negativ. În reacția sa de pe Facebook, ministrul Finanțelor Tanczos Barna a mai precizat: „Aşa cum au confirmat partenerii noştri de la Bruxelles săptămâna aceasta, ne putem baza pe o economie robustă, o creştere constantă, care va fi susţinută, în 2025, prin investiţii publice masive. Atât agenţiile de rating, cât şi investitorii care se uită cu atenţie la aceste semnale vor regăsi în traiectoria fiscal-bugetară şi în evoluţia noastră economică efectele măsurilor asumate la nivel guvernamental. Ratingul de ţară depinde în mare măsură de capacitatea noastră de a ne respecta angajamentele”.
CITIȚI ȘI: Ministrul Finanțelor o dă la întors. Crește TVA. Tanczos Barna, despre reforma fiscală
CITIȚI ȘI: Tánczos Barna, despre proiectul de buget pe 2025: “Facem bugetul fără majorări de taxe și impozite”
Nu-i nici o surpriză. România este în procedura de deficit excesiv (EDP) încă din anul 2020. Cu toate astea guvernele Cîţu, Ciucă si Ciolacu-1 nu au făcut nimic pentru reducerea deficitului. Ba dimpotrivă, deficitele fiscale ale României din ultimii ani, în special deficitul din 2024 a fost de aproape 8,7% din PIB. Astfel, după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie, 2024 și cu un deficit bugetar mare și în continuă creștere, agenția Fitch Ratings- fondată în 1914 și recunoscută pentru evaluarea piețelor emergente și a datoriilor suverane a revizuit pe 18 decembrie ratingul de țară al României, de la risc moderat stabil la negativ.
Iată că la numai o lună de la retrogradarea făcută se agenția Fitch de la ratingul de țară BBB- stabil la BBB- negativ, a venit a doua retrogradare din partea agentiei Standard & Poor’s (S&P) – fondată în 1860, una dintre cele mai vechi și respectate agenții de rating care pe 24 ianuarie, 2025 a revizuit ratingul României de la stabil la negativ, ceea ce înseamnă că rating-ul țării la un pas de „junk” (gunoi), adică o țară nerecomandată investițiilor. De aceea, România trebuie să treacă la implementarea unui program de reformele care ar trebui aplicate rapid pentru stabilizarea economică.
In campania electorală pentru alegerile parlamentare PNL a venit cu un plan de reforme, propus de Ilie Bolojan menit să schimbe modul de funcționare a statului român, prin eficientizarea administrației și reducerea risipei, după cum urmează:
1. Reducerea numărului de parlamentari la 300, conform voinței românilor exprimată prin vot la referendumul din 2009;
2. Debirocratizarea și fuzionarea agențiilor publice, pentru o administrație mai suplă, mai eficientă și mai rapidă, cu mai puține piedici pentru cetățeni și antreprenori;
3. Reducerea cheltuielilor cu demnitarii prin reducerea numărului de miniștri, de secretari de stat și șefi de agenții;
4. Descentralizarea administrației publice prin mutarea deciziilor trebuie mai aproape de autoritățile locale care cunosc cel mai bine nevoile comunităților lor. Descentralizarea propusă de Ilie Bolojan asigură un stat mai funcțional și mai eficient.
5. Reducerea subvențiilor pentru partidele politice care trebuie să fie responsabile față de alegători, să se concentreze pe performanță și transparență, fără a fi dependente de banii publici.
Pe de altă parte, România este singura tară din UE care nu a făcut reforma administrativ-teritorială pentru a crea structuri administrative compatibile cu cele europene (euroregiuni).
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Prin reducerea numărului de judete s-at reduce automat si numărul de agentii si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
De aceea si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii.
Amintim că încă din anul 2023 când presedintele Camerei Deputatilor era Marcel Ciolacu a fost depus la parlament un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României. (Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
Ulterior, proiectul de lege a ajuns si la senat în timp ce presedintele senatului ajunsese Nicolae Ciucă, dar nici acesta nu a catadicsit să-l pună pe ordinea de zi pentru dezbatere si adoptare cu eventuale amendamente.
(Vezi: https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)
De aceea, guvernul actual Ciolacu-2 nu trebuie să mai tergiverseze lucrurile ci să ia proiectul de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin comasarea satelor și reducerea numărului de județe, pentru a fi adoptat de actualul parlament acum când a ajuns cutitul la os din cauza deficitului bugetar excesiv.