Halloween-ul, sărbătorit în noaptea de 31 octombrie, este astăzi sinonim cu costumele, dovlecii sculptați și cererea de dulciuri („Trick or Treat”). Însă, dincolo de aspectul său modern și comercial, se ascunde o istorie bogată în mituri, credințe străvechi și, mai ales, superstiții care au modelat de-a lungul secolelor celebrarea acestei „Nopți a Vrăjitoarelor”.
Superstițiile mai puțin cunoscute despre Halloween
Originile Halloween, ce se regăsesc în vechiul festival celtic Samhain, sugerează că această noapte reprezenta momentul în care granițele dintre lumea celor vii și tărâmul spiritelor deveneau permeabile.
Această credință fundamentală a generat o serie de superstiții menite fie să protejeze oamenii de forțele malefice, fie să le permită să se conecteze cu lumea de dincolo.
Una dintre cele mai puternice teme asociate cu Halloween-ul este protecția. Oamenii credeau că, odată cu deschiderea portalurilor, spiritele, fie rele, fie sufletele rătăcitoare, puteau pătrunde în lumea noastră.
Obiceiul de a purta costume înfricoșătoare (monștri, fantome, vampiri) de Halloween nu era inițial un simplu joc. Celții se deghizau pentru a se confunda cu spiritele rele și a le face să creadă că sunt de-ale lor, evitând astfel să fie răniți sau luați în lumea de dincolo. Măștile aveau rolul de a le ascunde identitatea de spiritele periculoase.
În schimb, dacă în noaptea Sărbătorii Tuturor Sfinților, mișuna prin casă un păianjen însemna că un spiritul unei persoane dragi, plecată din lumea aceasta, are grijă de tine și ești în siguranță.
Citește și: Oamenii care nu sărbătoresc de Halloween
De ce se sculptează dovleci de Halloween
Celebrul dovleac sculptat de Halloween, adesea cu o față amenințătoare și iluminat din interior, era plasat la ferestre sau la uși. Scopul său principal era de a alunga spiritele malefice care se apropiau de casă. Lumina din interior simboliza sufletul rătăcitor al lui „Jack cel zgârcit” din legendele irlandeze, dar ulterior a devenit un simbol alungător de rău.
Deși a evoluat într-un obicei distractiv, se crede că oferirea de dulciuri își are rădăcinile în gestul de a îmbuna spiritele (sau, în unele versiuni, a preoților și săracilor care cereau „prăjituri ale sufletului” în schimbul rugăciunilor pentru morți). Refuzul de a oferi un dulce se credea că atrage păcăleala (ghinionul sau o glumă rea) din partea spiritelor.
O superstiție răspândită, în special în Scoția și Irlanda, implica ghicitul cu mere. Fetele nemăritate încercau să decojească un măr dintr-o singură bucată – dacă reușeau, se spunea că vor avea o căsnicie lungă. Aruncarea cojii peste umăr se credea că va dezvălui inițiala numelui viitorului soț.
Ca să nu intre spiritele rele în casă, oamenii își încălzeau toate camerele. Credeau că acestea sunt alungate de căldură.
Ce să eviți în noaptea de Halloween
Noaptea de Halloween, fiind o noapte de cumpănă, era considerată un moment în care ghinionul sau evenimentele neplăcute erau mult mai probabile.
În mitologia populară, pisicile negre erau adesea asociate cu vrăjitoarele sau se credea că erau ele însele vrăjitoare transformate. Se spunea că întâlnirea unei pisici negre în noaptea de Halloween aduce ghinion sau chiar prevestește moartea.
Deși o superstiție comună, se credea că spargerea unei oglinzi exact în noaptea de Halloween amplifică nenorocul, aducând șapte ani de ghinion sau, mai rău, eliberând spiritele captive în interiorul ei.
O credință populară sugerează că străzile pustii în noaptea de Halloween sunt locul de întâlnire al spiritelor și al entităților supranaturale, de aceea oamenii erau sfătuiți să le evite.
