Un studiu recent, publicat luni, aduce dovezi semnificative care sugerează că Groenlanda a fost în mare parte fără gheață în ultimele milioane de ani, chiar și când nivelurile de CO2 erau mult mai scăzute decât în prezent.
Această cercetare are implicații deosebite pentru viitorul nostru, amplificând temerile legate de o posibilă creștere a nivelului mării mai mare decât se estima anterior. Paul Bierman, profesor la Universitatea Vermont și principal autor al studiului, a subliniat: „Este clar acum că întreaga calotă glaciară a Groenlandei este vulnerabilă la riscul de topire”.
Descoperirea fosilelor în gheața din Groenlanda = ecosistem antic
Echipa de cercetători a descoperit resturi de plante și insecte într-un eşantion de gheață extras de la o adâncime de trei kilometri din centrul insulei acoperite de ghețuri. Eşantionul, denumit GISP2, a fost recoltat în 1993, dar până acum nu s-au efectuat cercetări pentru a găsi fosile în interiorul său, deoarece părea improbabil ca Groenlanda să fi fost lipsită de gheață în perioada geologică recentă.
„Am descoperit acele fosile în prima oră de lucru”, a povestit Paul Bierman. Într-un strat de aproximativ opt centimetri, cercetătorii au găsit lemn de salcie, ciuperci, o sămânță de mac și chiar ochiul unei insecte. Studiul, publicat în revista PNAS, sugerează că în acea perioadă exista un întreg ecosistem în zonă.
Dacă gheața din centrul insulei s-a topit, este foarte probabil că mare parte din Groenlanda a fost fără gheață, ceea ce este îngrijorător în contextul încălzirii globale actuale. Paul Bierman avertizează că, dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi semnificativ reduse, calota glaciară a Groenlandei ar putea dispărea aproape complet în secolele sau mileniile următoare, provocând o creștere a nivelului mării de aproximativ șapte metri și amenințând orașele costiere la nivel global. „Sute de milioane de oameni ar putea fi afectați”, a spus el.

Analiza gheții din Groenlanda dezvăluie dovezi ale topirii antice
În 2016, cercetătorii au analizat același eşantion din 1993 folosind tehnici de datare, stabilind că acesta nu putea fi mai vechi de 1,1 milioane de ani. Estimările sugerează că dacă gheața s-a topit în acel loc, 90% din Groenlanda ar fi trebuit să fie lipsită de gheață.
Aceste concluzii, întâmpinate cu scepticism inițial, contrazic teoria anterioară conform căreia Groenlanda a fost complet acoperită de gheață timp de milioane de ani. În 2019, Paul Bierman și o echipă internațională au reexaminat un alt eşantion de gheață de la Camp Century, o bază militară americană abandonată din 1960, care conținea frunze și mușchi. Datarea avansată a indicat că dispariția gheții a avut loc acum 416.000 de ani.
Această descoperire l-a determinat pe Bierman să reanalizeze eşantionul din 1993, unde au fost găsite dovezi suplimentare ale topirii gheții. „Acum știm cu siguranță că gheața a dispărut nu doar la Camp Century, ci și în zona GISP2, în centrul calotei glaciare”, a subliniat el.
Halley Mastro, coautoare a studiului, a subliniat importanța continuării cercetărilor asupra eşantioanelor de gheață din Groenlanda, pentru a căuta organisme și mai vechi, care ar putea oferi informații cruciale pentru viitorul omenirii. „Odată ce știi că ceva este acolo, este evident, dar fără a căuta acele mici pete întunecate, nu le-ai observa niciodată”, a declarat ea.