Încălzirea globală a afectat Groenlanda mai mult decât s-a crezut până acum! Calota glaciară a Groenlandei a pierdut o suprafață de peste 5.000 km pătrați între 1985 și 2022, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Nature, aceasta fiind prima estimare completă a pierderilor de suprafață la o asemenea scară.
Această micșorare a suprafeței reflectă cele 1.034 de gigatone (1,034 trilioane de kg.) de gheață care au fost pierdute pe măsură ce ghețarii s-au retras, pierzând gheață prin așa-numitul fenomen de „calving” – când bucăți de gheață se desprind dintr-un ghețar.
Studiul este, de asemenea, primul care estimează pe deplin cât de multă gheață a pierdut Groenlanda din cauza retragerii ghețarilor. Studiul sugerează că estimările anterioare ale schimbărilor calotei glaciare a Groenlandei – cât de multă zăpadă și gheață se acumulează în fiecare an față de cât se pierde – au subestimat aceste pierderi cu până la 20%, neglijând retragerea ghețarilor. Cei 5.091 km pătrați pierduți reprezintă o suprafață de mărimea județului Călărași.
Studiul a folosit peste 200.000 de observații prin satelit și AI ale poziției ghețarilor pentru a analiza schimbările de-a lungul timpului. „În Groenlanda, avem aceste zone din jurul marginilor ghețarilor, unde totul se retrage și se prăbușește”, a declarat Alex Gardner, coautor al studiului, cercetător al Pământului la Jet Propulsion Laboratory din cadrul NASA. „Metodele anterioare nu erau chiar atât de bune pentru a măsura această schimbare în stratul de gheață. Dar schimbarea este uriașă”, a mai spus el, potrivit Reuters.
Ce se întâmplă dacă se topește calota glaciară din Groenlanda
Stratul de gheață din Groenlanda este unul dintre cele două straturi de gheață rămase în lume, celălalt acoperind Antarctica. Alcătuit din sute de ghețari, acesta acoperă aproximativ 80% din masa continentală a Groenlandei. Dacă s-ar topi complet, calota glaciară a Groenlandei ar ridica nivelul global al mării cu aproximativ 7,4 metri.
Având în vedere că schimbările climatice încălzesc zona arctică de patru ori mai repede decât restul lumii, oamenii de știință spun că este inevitabil ca topirea calotei glaciare a Groenlandei să ridice nivelul mării cu cel puțin 27 cm. Noile estimări au un impact redus asupra nivelului global al mării, au declarat oamenii de știință, dar un impact mare asupra circulației oceanice.
Atât de multă apă dulce adăugată în oceanul sărat ar putea întări curenții de coastă din jurul Groenlandei și ar putea contribui la slăbirea circulației de răsturnare meriodonale atlantice, care deplasează apa de la nord la sud și aduce căldură în Europa.
Citește și: Câți bani face YouTube din monetizarea clipurilor conspiraționiste
