Un studiu recent sugerează faptul că alimentele care sunt gătite la temperaturi ridicate le-ar putea deteriora ADN-ul, ducând la un risc ridicat de cancer la persoanele care le consumă, notează ACS Central Science.
Aceste alimente, inclusiv carnea roșie și carnea procesată, au fost frecvent legate de apariția tumorilor canceroase.
Cum poate crește riscul apariției mutațiilor
Rezultatele cercetărilor efectuate de specialiștii de la Institutul Național al Cancerului arată că gătitul la temperaturi ridicate interferează cu ADN-ul alimentelor și este asociat cu un risc crescut de apariție a diferitelor forme de cancer.
Potrivit acestui studiu, părți din ADN, deteriorate de căldură, ar putea ca în timpul procesului de digerare a alimentelor să intre în ADN-ul celor care ingerează respectivul aliment. În acest fel, riscul apariției mutațiilor poate crește.
Acest experiment a fost realizat pe șoareci, ceea ce înseamnă că este prea devreme pentru a spune dacă aceleași probleme ar putea fi valabile și pentru oameni. Totuși, scrie sursa citată, rezultatele cercetărilor sugerează o posibilă legătură clară între ADN-ul deteriorat și digestie.
Oamenii nu se gândesc adesea la acest lucru, însă ADN-ul este încă prezent în carne și, într-o măsură mai mică, în legume și în fructe. Și asta , în ciuda faptului că animalele nu mai sunt vii, iar fructele și legumele nu mai sunt în grădină sau în livadă. În circa 500 de grame de carne de vită există peste un gram de ADN de vacă.
Pătrunderea ADN-ului din alimente în ADN-ul uman
O serie de cercetări anterioare au legat ADN-ul deteriorat din alimente de cancer, genotoxicitate (n.n. – deteriorarea genelor) și de rearanjare cromozomială. O astfel de acțiune este atribuită de obicei „speciilor reactive” formate în organism ca răspuns la gătit.
Cu toate acestea, pentru a contribui la modificarea sau la deteriorarea ADN-ului, aceste specii reactive trebuie să intre în contact cu însăși ADN-ul celulei umane, ceea ce se întâmplă rar.
Totuși, nucleotidele, adică acele componente-cheie ale ADN-ului, sunt puse la dispoziția organismului omului prin descompunerea normală a biomoleculelor, ceea ce se întâmplă în timpul digestiei.
Acestea sunt încorporate în ADN-ul celulelor și prezintă o posibilă cale pentru ADN-ul deteriorat din alimente de a provoca daune ADN-ului viu, cum ar fi ADN-ul uman, devenind parte din acesta și conducând în final la creșterea riscului de apariție a cancerului.
Cum a fost realizat experimentul?
Cercetătorii au făcut mai întâi teste pentru a vedea dacă gătitul alimentelor la temperaturi ridicate a afectat într-adevăr ADN-ul. Pentru asta au luat cartofi, carne tocată de vită și carne de porc, le-au fiert și prăjit și apoi au extras probe de ADN.
Astfel, au aflat că, în toate cazurile, ADN-ul din alimente s-a deteriorat. Chiar și la fierbere, unde temperaturile au fost relativ scăzute, ADN-ul a suferit unele daune. Cartofii au suferit cele mai puține daune, din motive necunoscute în prezent, deși cercetătorii speculează că țesutul vegetal poate oferi protecție. Ambele forme de deteriorare care au fost detectate în alimente au fost genotoxice, adică aveau tendința de a afecta funcția genelor și de a determina replicarea incontrolabilă a mutațiilor într-un mod canceros.
Specialiștii au hrănit apoi șoarecii cu porțiuni foarte concentrate din ADN-ul deteriorat, folosind un dispozitiv care etichetează locul ADN-ului deteriorat cu molecule fluorescente, permițându-le să urmărească ADN-ul deteriorat. Șoarecii au arătat leziuni ale ADN-ului care căptușesc intestinul subțire, care este locul unde sunt digerate multe alimente.
Aceștia au adăugat și ADN-ul deteriorat al unor celule crescute în laborator, care au suferit deteriorări. Ei intenționează să exploreze în continuare și să vadă dacă alimentele cu o concentrație mare de ADN, cum ar fi carnea, ar putea prezenta un risc mai mare decât cele cu concentrație mai mică de ADN, așa cum este cazul cartofilor.
Vor fi analizate diferite metode de gătit, cum ar fi grătarul și prăjirea, precum și capacitățile dăunătoare ale diferitelor tipuri de ADN.
