Sprijinul acordat Ucrainei de România, mai exact o situație clară a cheltuielilor pe care le realizează țara noastră în contextul războiului de la graniță, sunt secrete bine ținute de puterea politică. Între timp, țara noastră riscă incapacitatea de plată, lucru recunoscut și de voci importante din coaliția ce susține guvernul Ciolacu 2, în condițiile în care execuția bugetară pentru 2024 se va încheia cu un deficit care foarte probabil va tinde către 10% din PIB.
Sprijinul acordat Ucrainei de România, ținut la secret
Sprijinul acordat Ucrainei de România contribuie fără doar și poate la nivelul uriaș al deficitului bugetar ce va fi înregistrat în 2024.
România va avea un deficit bugetar situat în preajma nivelului de 10%, pe metodologie ESA, folosită de Comisia Europeană, în creștere față de cel din 2023, care a fost de 6,5%, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanțe.
Se poate observa de altfel că în toți cei trei ani de război – 2022 (deficit de 6,4% din PIB), 2023 și 2024 – deficitul bugetului consolidat de stat a fost la un nivel dublu sau mai mare, în comparație cu anii de dinaintea pandemiei de coronavirus.
Dacă se face o medie pe zece ani pentru perioada 2011 – 2021, exceptând anul 2020, an atipic, ale cărui date statistice sunt puternic influențate de pandemia a coronavirus, rezultă un deficit bugetar structural al României situat între 3% și 4% din PIB (3,27%, pe metodologia ESA).
Un deficit bugetar de aproape 10% a mai avut România doar în anul de criză economică 2009 (9,5%), sub influența factorilor externi, în contextul marii crize financiare internaționale.
Nici măcar în timpul pandemiei de coronavirus din 2020 și a închiderii economiei, pe fondul restricțiilor impuse de situația sanitară, deficitul bugetului consolidat de stat nu a ajuns la 10%, fiind de 9,2% din PIB.
În anii de dinaintea pandemiei și după trecerea crizei din 2008-2009-2010, deficitul bugetar a variat între 0,5% și 5,6% din PIB: 5,6% în 2011, 3,8% în 2012, 2,3% în 2013, 1,2% în 2014, 0,5% în 2015, 2,5% în 2016 și 2017, 2,8% în 2018, 4,3% în 2019, respectiv 7,1% în 2021, în contextul în care pandemia de coronavirus s-a manifestat și în acest an.
Care au fost deci factorii conjucturali care au apărut după 2021, care să adauge un deficit conjunctural celui structural?
Două evenimente majore s-au întâmplat, despre care se poate spune cu certitudine că au influențat cheltuielile și veniturile guvernului: liberalizarea pieței de energie și declanșarea în 2022 a războiului din Ucraina.
Sprijinul acordat Ucrainei de România, protestele lui Ciolacu
În context, trebuie amintit faptul că premierul guvernului Ciolacu 1 (sic!), Marcel Ciolacu, s-a plâns în 2023 la adresa Comisiei Europene că războiul din Ucraina îi împiedică pe guvernanții de la București să se încadreze în limita de deficit bugetar, care este stabilită prin Tratatul de la Maastricht la 3% din PIB.
Ciolacu a cerut astfel clemență de la Bruxelles, arătând că deficitul bugetar al României nu poate fi de cel mult 3% din PIB, când războiul din Ucraina a costat țara noastră, direct și indirect, între 2% și 3% din PIB.
Reprezentanții Comisiei nu au fost de acord cu cele susținute de Ciolacu, estimând costurile războiului din Ucraina asupra bugetului României la 1% din PIB. Dar, dincolo de aceste estimări, important este că până și Bruxellesul a admis că țara noastră este supusă unei presiuni financiare de războiul din Ucraina.
Dacă luăm însă în calcul deficitul structural de 3-4%, așa cum l-am calculat mai sus, și adăugăm cei 2-3% invocați de premierul Marcel Ciolacu, se ajunge în proximitatea deficitului bugetar înregistrat în 2023, de 6,5% din PIB.
A fi sau a nu fi investiții
Mai recent, în luna septembrie a anului trecut, Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a avut o ieșire asemănătoare la adresa Comisiei Europene, în urma îngrijorărilor tot mai ferm exprimate de la Bruxelles cu privire la deficitul bugetar al României, ce părea tot mai mult a fi scăpat de sub control.
Doar că de această dată vinovate pentru deficitul bugetar supra-dimensionat al României nu au mai fost cheltuielile cu Ucraina, ci ”investițiile” aflate, conform spuselui ministrului, la un nivel fără precedent.
Într-o postare publicată pe propria pagină de Facebook, Câciu susținea că ”singura cale spre dezvoltare economică este push-ul investițional”, încercând o justificare pentru discrepanța mult prea mare dintre veniturile și cheltuielile bugetului de stat.
Doar că nimeni din România nu vede aceste investiții. Cu excepția unor scurte bucăți de autostrada realizate în 2024, investițiile publice ale guvernului Ciolacu sunt minunate, dar lipsesc cu desăvârșire.
Cheltuielile publice, avans dublu față de estimări
O privire asupra execuției bugetare la 11 luni în 2024 arată că, într-adevăr, sumele alocate investițiilor au crescut foarte mult în 2024, în comparație cu 2023.
Ținta privind cheltuielile publice a fost însă depășită cu mult, în condițiile în care estimarea inițială pentru 2024 vorbea despre un avans de 9,43% fața de 2023, iar în noiembrie 2024 se ajunsese deja la un plus 20,6% față de noiembrie 2023.
În cadrul cheltuielilor, cele mai mari avansuri anuale au fost înregistrate la capitol cheltuieli de capital (asimilate investițiilor): plus 67% (!!!) în comparație cu aceeași perioadă din 2023.
Au crescut, de asemenea, cheltuielile cu salariile bugetarilor, plus 23,8%, cheltuielile cu bunuri și servicii, plus 22,3%, cheltuielile cu dobânzile, plus 17,5%, precum și cheltuielile cu asistența socială, plus 16%.
Cât din aceste cheltuieli de capital sau din celelalte capitole de cheltuieli reprezintă sume cheltuite, direct sau indirect, cu războiul din Ucraina, se poate doar estima.
În perioada ianuarie-noiembrie 2024, România a consemnat un deficit bugetar de 126 de miliarde de lei adică 7,12% din PIB. Trebuie însă arătat că luna decembrie adaugă de obicei încă 2% deficitului bugetar, aproape în fiecare an.
Plecând de la declarațiile lui Marcel Ciolacu, care a arătat că 3% din PIB-ul României a reprezentat în 2023 cheltuieli pentru Ucraina și de la premisa că PIB-ul din 2024 va avea un avans anual ce cel mult 1%, se poate estima că România a alocat efortului de război anul trecut cel puțin jumătate din cei 126 de miliarde de lei, adică aproximativ 12 miliarde de euro.
Dacă din deficitul bugetar estimat de aproximativ 10% la final de an se scade deficitul structural consemnat în dreptul României înaintea începerii războiului, rezultatul este că cel puțin jumătate din uriașul dezechilibru al bugetului consolidat de stat din 2024 revine sumelor alocate de țara noastră efortului de război și pentru sprijinul acordat Ucrainei.
