Spectacolul „Proorocul Ilie”, montat de Botond Nagy la Teatrul Național „I.L. Caragiale” (TNB) din București, a generat controverse, fiind considerat de unii spectatori o „ofensă adusă Ortodoxiei”. Biserica Ortodoxă Română a intervenit joi, afirmând că „folosirea simbolurilor religioase în mod inadecvat nu poate reprezenta o valorificare creştină a acestora”.
În spaţiul public au apărut apeluri la protest propunând „creştinilor care sunt de acord să meargă acolo şi să întrerupă paşnic spectacolul. Se poate protesta în faţa TNB chiar pentru a scoate piesa de tot”.
BOR critică „defăimarea simbolurilor creştine”
„Respectarea simbolurilor creştine constituie un act deopotrivă spiritual şi cultural important şi necesar într-o lume tot mai secularizată şi înclinată spre o interpretare lipsită de discernământ a vieţii spirituale. Prin urmare, luăm act cu mâhnire de utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase creştine în timpul interpretării piesei de teatru „Proorocul Ilie” şi sperăm ca, pe viitor, manifestările culturale să continue să respecte dimensiunea sacră a acestora, fără a prejudicia în vreun fel valoarea lor spirituală”, a transmis Patriarhia Română.
Protestul Patriarhiei vine la o lună și jumătate după premiera spectacolului.
După spectacolul din 16 februarie, publicul a avut reacții mixte, fără aplauze excesive, dar nimeni nu s-a plictisit.
„Nu e un spectacol clasic (nici nu vreau să mă gândesc cum va fi „încondeiat” de criticii de teatru), ci mai degrabă o satiră amplă, plină de simboluri, care atinge direct și fără menajamente teme legate de societate, credință, fanatism, moarte și mântuire. Iar stilul lui Botond Nagy poate părea, pentru unii, o „blasfemie””, scria Adina Scriosteanu pe grupul de profil Mergem la Teatru.
Spectacolul „Proorocul Ilie”
„Proorocul Ilie”, de Tadeusz Słobodzianek, se bazează pe cercetările sociologului Włodzimierz Pawluczuk, care a descris fenomenul profetului Ilya în studiul său din 1974, axat pe figura excentricului Eliasz Klimowicz din Białystok, în anii ’30-’40. Este o poveste despre sfârșitul lumii și un grup care s-a separat de Biserica Ortodoxă Greacă pentru a-și crea propria lume într-un sat părăsit.
Nerecomandată tinerilor sub 18 ani – din motive cunoscute (limbaj licenţios şi scene cu conotaţie sexuală), „piesa lui Tadeusz Słobodzianek în lectura scenică semnată de unul dintre cei mai incitanţi regizori ai tinerei generaţii din România vine într-un moment de adâncă criză spirituală şi morală cu care se confruntă societăţile contemporane”, se specifică în prezentarea de pe site-ul TNB.
În distribuţie sunt: Richard Bovnoczki, Aylin Cadîr, Florentina Ţilea, Silviu Mircescu, Emilian Mârnea, Răzvan Oprea, Ofelia Popii, Florin Călbăjos, Lari Giorgescu, Vitalie Bichir, Mihai Calotă – nume bine-cunoscute ale scenei TNB, cărora li s-au alăturat tinerii Leonard Chionac, Oana Laura Gabriela, Teo Dincă.
