Spațiul Schengen a fost prezentat de guvernanții români ca o mare oportunitate pentru economia autohtonă, eliminarea controalelor vamale urmând să impulsioneze puternic exporturile României în Uniunea Europeană. Primele două luni după aderarea la uniunea vamală au adus însă contrariul, iar dezechilibrele cu care se confruntă economia românească pe partea de comerț internațional au crescut puternic.
Spațiul Schengen a adâncit dezechilibrele
Spațiul Schengen ar fi trebuit să impulsioneze economia României, dar lipsa producției interne și incapacitatea de export a afacerilor autohtone, precum și piedicile puse sub diferite pretexte exporturilor din țara noastră de către partenerii europeni au făcut ca în primele două luni de după aderarea la uniunea vamală deficitul comercial să explodeze.
Contrar așteptărilor oficiale, dar așa cum un observator atent al situației economiei românești ar fi putut ușor anticipa, importurile au crescut mult mai mult decât exporturile, adâncind și mai mult deficitul comercial de proporții cu care se confrunta deja România.
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, deficitul comercial a crescut în primele două luni din 2025 cu mai mult de o treime, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut.
Spațiul Schengen a dus la explozia importurilor
Astfel, deficitul balanţei comerciale (exporturi/importuri) a României în perioada ianuarie – februarie 2025 a fost de 5,62 miliarde euro, mai mare cu 1,46 miliarde euro (+35,1%) decât cel înregistrat în perioada ianuarie – februarie 2024.
În timp ce exporturile au crescut cu 0,7%, ajungând la 15,15 miliarde euro, exporturile s-au majorat cu 8,2%, până la 20,76 miliarde euro.
Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (45,5% la export şi 34,4% la import) şi alte produse manufacturate (28,2% la export şi 28,0% la import).
Trebuie observat că, pe relația cu Uniunea Europeană, importurile de combustibili minerali, lubrifianți și materiale derivate au crescut cu 142,6% în primele două luni din 2025, față de aceeași perioadă din 2024, ajungând la 909,3 milioane euro. În același timp, exporturile au scăzut cu 5,6%.
De asemenea, importurile de băuturi și tutun, pe relația cu Uniunea Europeană, au crescut în termeni anuali, în ianuarie-februarie 2025, cu 36,5%, până la 130,6 milioane euro, în timp ce exporturile au crescut doar cu 0,9%.
Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada ianuarie – februarie 2025 a fost de 10,65 miliarde euro la expedieri şi de 14,79 miliarde euro la introduceri, reprezentând 70,3% din total exporturi şi 71,2% din total importuri.
Lunile ianuarie și februarie
Prima lună de după intrarea României în Schengen cu drepturi depline, adică ianuarie 2025, a debutat ”furtunos”, aducând o creștere a importurilor cu 10,2%, în comparație cu ianuarie 2024.
De cealaltă parte, exporturile au crescut cu doar 2,4%. În consecință, deficitul balanței comerciale a fost de 2,74 miliarde euro, cu 38,5% mai mare decât cel înregistrat în ianuarie 2024.
Februarie a adus o creștere anuală a importurilor cu 6,3% (în comparație cu februarie 2024), în timp ce exporturile au scăzut cu 0,7%.
Prin urmare, deficitul comercial din februarie 2025 a fost de 2,87 miliarde euro.
Se poate observa că, în timp ce avansul anual al importurilor a mai scăzut în februarie față de ianuarie, trecerea pe teritoriu negativ a evoluției anuale a exporturilor a făcut ca dezechilibrul balanței comerciale să fie mai mare în februarie.
Și membrii Consiliului de Administrație ai Băncii Naționale observă, în cea mai recentă Hotărâre privind deciziile de politică monetară, că în ianuarie 2025 ”producția industrială a suferit (…) o contracție în termeni anuali, iar variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a înregistrat o creștere sensibil mai modestă în raport cu trimestrul IV 2024 decât cea evidențiată în cazul importurilor, astfel încât decalajul negativ dintre acestea s-a mărit semnificativ.
Drept urmare, deficitul comercial și-a accelerat puternic creșterea în termeni anuali în luna ianuarie 2025 comparativ cu trimestrul IV 2024”.
Avansul anual înregistrat de dezechilibrul balanței comerciale s-a redus ușor după primele două luni ale anului în curs, în comparație cu ianuarie 2025, dar nu suficient să indice o îndeplinire a speranțelor guvernanților români legate de aderarea la Spațiul Schengen.
Citește și: România, țară de consum! Deficitul comercial total cu Uniunea Europeană depășește 184 de miliarde de euro
