Sorana Cîrstea a reacționat ieri la discursul de la Paris al campionului olimpic David Popovici, aducând în prim-plan condițiile precare pe care sportivii din România trebuie să le suporte pentru a atinge performanța. Tenismena a subliniat lipsa investițiilor în facilități sportive, care afectează grav pregătirea și evoluția sportivilor pe termen lung.
Sorana Cîrstea a postat un mesaj pe Instagram, în care a menționat că, deși sportivii sunt neglijați când vine vorba de finanțare, ei devin primii pe care politicienii îi folosesc pentru a se lăuda.
”Toți se bucură și se mândresc în momentul în care un sportiv român atinge o performanță. Din păcate, de 30 de ani nu se investește și nu se creează niciun fel de condiție pentru sportul românesc. Am ajuns să ne bucurăm și să trăim extazul din excepții, din unice performanțe nefirești.
La fiecare întrecere suntem ‘David’ împotriva lui Goliat. Țări mult mai mici sau mai puțin dezvoltate decât a noastră au înțeles faptul că sportul este cea mai bună carte de vizită prin care un popor își creează o identitate la nivel global. În ceea ce privește orice sport din România, condițiile de antrenament sunt deplorabile, poate chiar umilitoare.
Este o mândrie momentul în care un sportiv român câștigă o medalie la Jocurile Olimpice sau atinge un rezultat bun la un Grand Slam, aducând o bucurie de nedescris la nivel național. Însă aceste rezultate reprezintă cel mult 1%, mai exact ceea ce se vede. Ceea ce nu se vede este ascuns, existând zeci de mii de povești crunte care stau în spatele acestor rezultate.”, a transmis Sorana Cîrstea.
Sorana Cîrstea: “O dată la 4 ani, suntem folosiți în scop de câștiguri politice”
“Nu cerem, dar suntem folosiți în scop de câștiguri politice. După toate pozele și felicitările, toți dispar și se mai întorc abia după 4 ani, când mai are loc o nouă “anomalie” fericită.
Din păcate, de la mediul politic nu mai avem așteptări de mult timp, pentru că au trecut 35 de ani și tot ce mai există sunt pozele. Primim mult mai mult ajutor de la sponsori privați, care răsar timid și le mulțumim pentru acest singur sprijin.
În acest paragraf nu vorbim despre tenis, noi fiind privilegiați în comparație cu 99% din atleții din România. Noi ne descurcăm într-un fel sau altul, astfel că ceea ce încerc să punctez reprezintă celelalte zeci de federații. Suntem o țară mare, cu o barcă mică, iar în câțiva ani (nu decenii) o să ne rămână doar un colac de salvare.
Nu mă aștept să se schimbe ceva, însă având câteva mii de meciuri cu steagul României pe tabelă, consider că am câștigat dreptul de a spune lucrurilor pe nume.
Aș încheia prin a repetă că nu solicit nimic personal, dar nu mă feresc să spun că le mulțumesc tuturor sportivilor din acea barcă și a celor zeci de mii de tineri care au fost scufundați din cauza condițiilor locale, înainte de a ajunge la debarcader!”, a scris Sorana Cîrstea pe contul ei de Instagram.
Citește și: David Popovici, interviu manifest de la JO 2024. VIDEO cu mesajul pe care l-a adresat politicienilor
Unde au dispărut performanțele de altădată?
România avea performanțe remarcabile în sport înainte de Revoluție. Fotbalul, gimnastica, natația, atletismul și canotajul au adus pe podiumurile mondiale nume mari, sprijinite de statul comunist. Sportivii reveneau din competiții cu medalii de aur, oferind românilor motive de bucurie. Nadia Comăneci, Ivan Patzaichin și jucătorii de fotbal au fost eroi naționali în acei ani.
În vara primului an post-decembrist, echipa națională de fotbal a participat la Campionatul Mondial după o absență de 20 de ani, marcând o perioadă de succes cu o victorie împotriva Rusiei și un egal cu Argentina lui Maradona. Apogeul a fost atins în 1994, când naționala a urcat cel mai sus în ierarhia fotbalului mondial, ajungând aproape de o semifinală de vis în Statele Unite. În sferturile de finală, România a fost învinsă greu de Suedia, la penalty-uri. Gheorghe Hagi, supranumit „Regele fotbalului”, a strălucit în acea perioadă.
Generația de aur și-a demonstrat valoarea și la Campionatul Mondial din 1998, ajungând până în optimi. Acesta a fost ultimul mondial pentru Gheorghe Hagi, care a prezis prăbușirea fotbalului românesc: „Se duce fotbalul românesc, se duce, vă spun eu, în 2-3 ani, zero”. Previziunea sa s-a adeverit, urmând o perioadă de declin.
Așa cum știm deja cu toții, gimnastica românească a decăzut și ea după era Nadia Comăneci. Celebrul zece al Nadiei, obținut la Montreal, a fost atins o singură dată după aceea, de Lavinia Miloșovici, la Barcelona, în 1992. Aceasta a fost ultima mare performanță a lotului olimpic românesc. Anii ce au urmat au adus gimnastica noastră într-un con de umbră. Deși Andreea Răducan a obținut rezultate remarcabile la Sydney, în 2000, descalificarea ei din cauza unei banale pastile de nurofen a umbrit performanțele multiplei noastre campioane din Australia.
Sportul e ultima roată de la căruță ca prioritate într-un Guvern
Lăsând la o parte performanțele incredibile reușite de David Popovici, nici povestea înotului românesc nu este mai fericită. Complexul de la Medgidia, un loc încărcat de istorie care a lansat nume grele ale natației noastre naționale, a ajuns în paragină. Finalizată în 1982, baza a fost prima din țară cu bazine olimpice recunoscute internațional, fiind dotată cu stadion, hotel, patinoar, sală de fitness, terenuri de tenis și handbal. Supranumită “Nava spațială” la inaugurare, această bază sportivă, întinsă pe 35 de hectare, este acum o ruină.
România a pierdut supremația la sporturile pe echipă și s-a neglijat sportul de masă. Datele statistice arată că doar 6% dintre români mai practică sport, un procent ridicol de mic și sub media europeană. Baze sportive ale statului sunt în stare deplorabilă, reflectând lipsa de investiții și interes în acest domeniu crucial pentru sănătatea și dezvoltarea națională. Acum, discursurile rostite de David Popovici și Sorana Cîrstea nu fac decât să ne invite să aruncăm o privire mai atentă asupra cauzei principale care a dus sportul românesc în această stare deplorabilă.
Toate aceste lucruri au fost remarcate chiar și de Mihai Covaliu, președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român. „Când sportul e ultima roată de la căruța ca prioritate într-un Guvern… Și aici vorbim despre infrastrutură, copii, profesori, antrenori, nu vom mai avea sport de înalta performanță”, declara el în urmă cu câțiva ani.
