Sistemul bancar dintr-o țară poate fi plasa de siguranță a guvernului, în condițiile în care 2025 se anunță a fi un an în care datoriile guvernamentale vor exploda în Europa. Totul depinde însă de cine controlează acest sistem bancar, mai exact activele sale. În România, capitalul românesc reprezintă sub 34% din cota de piață, în timp de în Ungaria are o pondere de 67% și în Polonia de peste 56%.
Sistemul bancar european, în fața unei noi crize a datoriilor suverane
Sistemul bancar din Italia este ținta îngrijorărilor guvernului de la Roma, în urma acordurilor de fuziune ale unora dintre cele mai mari grupuri financiare ale țării, care ar putea afecta capacitatea executivului italian de a convoca investiții patriotice, în cazul unei crize.
”A avea datoria noastră în mâinile interne este un obiectiv pentru a menține dobânda plătită în economia italiană”, a spus un parlamentar familiarizat cu gândirea guvernului, potrivit Politico.
”Nu că [instituțiile financiare] fac ceea ce cere guvernul, dar a existat întotdeauna o părtinire internă clară în cazul firmele de investiții deținute de italieni”, a mai spus oficialul.
UniCredit din Milano, a doua cea mai mare bancă a țării și Generali din Trieste, cel mai mare asigurător al său, urmăresc alianțe transfrontaliere care amenință să le dilueze ”caracterul italian”, potrivit sursei citate, care arată că Italia, cu una dintre cele mai mari datorii guvernamentale din Uniunea Europeană, este încă bântuită de amintirile crizei datoriilor suverane din zona euro, ce a survenit în perioada 2011-2012, ca o urmare a marii crize financiare internaționale din 2008.
Sistemul bancar din Ungaria și Polonia, controlat de capitalul autohton
Este cunoscut faptul că țara europeană care a navigat cel mai bine prin apele tulburi ale crizei financiare internaționale din 2008 și în perioada următoare, până în ziua de azi, este Polonia, grație faptului că oficialii de la Varșovia au deținut și dețin încă un mare grad de control asupra sistemului financiar-bancar polonez.
Astfel, potrivit statisticilor privind sistemul bancar european, aferente anului 2023, cuprinse în raportul Banking în Europe: EBF Facts & Figures 2024, publicat de European Banking Federation (EBF), peisajul financiar-bancar din Polonia era alcătuit din 29 de bănci comerciale, 492 de bănci cooperative și 34 de sucursale ale instituțiilor de credit.
Structura de proprietate a sectorului bancar polonez nu s-a schimbat față de anii anteriori, iar numărul băncilor comerciale controlate de capitalul polonez (inclusiv Trezoreria Statului) era de 8, ale căror active sunt egale cu 56,4% din totalul activelor sectorului bancar.
Doar 43,6% din activele sistemului bancar erau controlate de entități străine, în timp ce 7% din cota de piață a revenit băncilor cooperative.
Activele sectorului bancar polonez au totalizat 692 de miliarde de euro. Valoarea bilanțului total a crescut cu 10,9% față de anul precedent. Dimensiunea sectorului bancar, prin raportare la PIB, este considerată a fi destul de scăzută în comparație cu alte economii din UE (88,6% la sfârșitul anului 2023) și a fost mai mică decât în anii precedenți (cea mai mare a fost în 2020 -100% ), notează raportul EDF.
Nici Ungaria nu stă mai rău. La sfârșitul anului 2023, sectorul bancar maghiar era format din 39 de instituții. Printre acestea se numără 17 bănci comerciale, 11 instituții de credit specializate (bănci ipotecare, societăți de construcții, bănci de dezvoltare și finanțare a comerțului), 9 sucursale de bănci străine și 2 instituții de garantare.
La sfârșitul anului 2023, aproape 67% din sectorul bancar maghiar era sub control local.
În, România capitalul străin face legea
De cealaltă parte, la sfârșitul anului 2023, sectorul bancar românesc cuprindea 32 de instituții de credit: două bănci cu capital integral sau majoritar de stat românesc, patru instituții de credit cu capital majoritar intern, privat, 18 bănci cu capital majoritar străin și opt sucursale ale băncilor străine.
Prin urmare, aproximativ 65,6% din activele sectorului bancar românesc erau deținute de instituții cu capital străin.
Asta în condițiile în care a putut fi observată în ultimii ani o ascensiune puternică a activelor băncilor cu capital majoritar românesc.
În 2023, CEC Bank, Banca Transilvania şi Exim Banca Românească, băncile cu capital majoritar românesc, au avut cele mai mari creşteri ale activelor faţă de 2022, de 35%, 21% şi 15%, depăşind şi avansul anual al activelor întregului sistem bancar.
În top 10 bănci mari, CEC Bank a produs cea mai mare surpriză, urcând în 2023 pe locul 3, de pe poziţia 6 ocupată în 2022. De cealaltă parte, Banca Transilvania a fost cel mai mare câştigător al ultimilor 10 ani, dublându-şi cota de piaţă la peste 20%, potrivit datelor BNR.
Trebuie amintit faptul că Banca Transilvania a devenit cea mai mare bancă din România după achiziția și integrarea Bancpost, în perioada 2017-2018.
Pe primele zece poziții, în clasamentul cotei de piață, s-au aflat în 2023: Banca Transilvania (20,15%), BCR (13,44%), CEC Bank (10,41%), BRD – Soc. Gen. (10,12%), ING Bank (8,93%), Raiffeisen Bank (8,73%), UniCredit Bank (8,43%), EXIM Banca Românească, fostă EximBank (3,29%), Alpha Bank (2,93%) și OTP Bank (2,46%).
Cota de piață însumată a celor trei bănci cu capital majoritar românesc este de aproximativ 34%. Pe de altă parte, ponderea în totalul activelor sistemului bancar a instituțiilor de credit deținute de statul român, CEC Bank şi Exim Banca Românească, este sub 14%.
Este totuși un avans, în condițiile în care Statul a deținut prin CEC și Eximbank, pînă în 2019, aproximativ 7-8% din activele sistemului bancar.
După achiziționarea Băncii Românești, în 2019, de către Eximbank, proces îndelung hulit de adepții neo-liberalismului libertarian din țara noastră, în frunte cu fostul premier Florin Cîțu , cota Statului român în sistemul bancar a crescut la 10%.
Importanța băncilor deținute de capitalul public
Asta în condițiile în care atât Parlamentul European, Comisia Europeană, cât și Consiliul ECOFIN (format din miniștrii economiei și finanțelor din toate statele membre ale Uniunii), au adoptat pe 4 decembrie 2018 o declarație politică prin care evidențiază importanța băncilor deținute de capitalul public, numindu-le instituții de credit pentru dezvoltare publică, iar media Uniunii Europene se situa la acea dată în proximitatea procentului de 15%.
Sistemul bancar din România este caracterizat de un grad ridicat de concentrare, în condițiile în care primele zece bănci în privința cotei de piață dețin 89% din totalul activelor bancare.
România este de ani buni țara din Uniunea Europeană cu cea mai redusă intermediere bancară, în condițiile în care în 2023 activele sectorului bancar din România s-au situat la 161,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un avans de 14,6% față de 2022.
Deși în perioada 2013-2023 activele sistemului bancar din România s-au dublat, ajungând la aproximativ 800 de miliarde de lei în 2023, ponderea lor în PIB a scăzut, ajungând în preajma procentului de 50% (PIB de aproximativ 1.600 de miliarde de euro în 2023), mult sub nivelul înregistrat în celelalte țări europene.
Modelul german
Sistemul bancar al Germaniei cuprinde trei piloni – bănci comerciale private, bănci din sectorul public și bănci cooperative – care se disting prin forma juridică și structura proprietății.
Sectorul bancar public cuprinde băncile de economii, care acționează ca administrator central de active, reprezentând puțin peste 25% din activele totale ale băncilor. Afacerile lor se limitează la zona controlată de proprietari, în speță guvernele locale.
În afară de această focalizare regională, activitatea lor nu diferă în niciun fel de cea a băncilor comerciale private. Ca urmare a așa-numitului principiu regional, băncile de economii nu concurează între ele.
De cealaltă parte, băncile private concurează puternic nu numai cu băncile din alte sectoare ale industriei, ci și între ele. Băncile private joacă un rol cheie în economia germană de export. Prin filialele și sucursalele lor din străinătate, băncile private mențin aproape trei sferturi din rețeaua externă a industriei bancare germane.
Băncile comerciale cu capital privat reprezintă cel mai mare segment de active, reprezentând aproximativ 40% din totalul activelor din sistemul bancar.
Băncile cooperatiste sunt deținute de membrii lor, care sunt, de obicei, deponenții și debitorii acestor instituții de credit, având pondere de aproximativ 12% a activelor din sistemul bancar.
