Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ștefan, sărbătorit pe 27 decembrie. Sfântul Ştefan este considerat primul care a vestit şi a mărturisit credinţa în Iisus Hristos, iar pentru aceasta a fost ucis cu pietre.
Cine a fost Sfântul Ștefan
După întemeierea Bisericii, apostolii, aleşi dintre bărbaţii „plini de Duh Sfânt şi de înţelepciune”, au fost chemaţi să slujească în lăcaşele de cult şi să se asigure că tradiţia este respectată la mesele comune.
Au fost şapte apostoli, primul dintre ei fiind Ştefan. Alături de ceilalţi şase – Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmenă şi Nicolae -, a predicat cuvântul Evangheliei, a botezat şi a ținut slujbe. Rolul apostolilor era foarte important şi a dus, în timp, la o Biserică puternică, în care oamenii veneau să-şi caute alinarea sufletească.
Ștefan a fost unul din ucenicii lui Isus din Nazaret, care îl urmau pretutindeni și care au asistat direct la faptele sale. Fiind ales să-i conducă pe diaconi, precum și datorită credinței sale profunde și puterii sale de a săvârși minuni și semne, Sfântul Ștefan a fost numit și arhidiacon.
Potrivit Wikipedia, la scurtă vreme după începerea misiunii sale de diacon, el a fost adus în fața Sinedriului, pentru a fi acuzat de blasfemie contra lui Moise și a lui Dumnezeu.
Întrebat de același Caiafa care îl judecase pe Iisus cum răspunde acuzării, Sfântul Ștefan a ținut o lungă cuvântare, acuzându-i, la rândul său, pe cei ce îi doreau pieirea: “Cum au fost părinții voștri așa sunteți și voi! Pe care dintre prooroci nu i-au prigonit părinții voștri? Și au ucis pe cei care au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept ai Cărui vânzători și ucigași v-ați făcut voi acum. Voi care ați primit Legea întru rânduieli de la îngeri și n-ați păzit-o!” (Faptele Apostolilor VII, 51-53).
Sfântul Ștefan a fost găsit vinovat de blasfemie și condamnat la moarte prin lapidare. După pronunțarea sentinței, conform Noului Testament, el a avut o teofanie, spunând: “Iată văd cerurile deschise și pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu”. El a fost dus în afara cetății, unde a fost ucis cu pietre, devenind primul martir – primul ucis pentru că mărturisise credința în Iisus.
Unde se află moaștele Sfântului Ştefan
Osemintele Sfântului Ștefan au fost descoperite în anul 415 în satul Gamla (Beit Jimal) din Palestina. De acolo ele au fost transferate la Biserica Sion de pe Muntele Sion din Ierusalim și apoi în anul 439 în capela, iar din 460 în Bazilica Sfântul Ștefan din Ierusalim înălțată în prima ei versiune de către împărăteasa bizantină Aelia Eudocia la nord de Poarta Damascului, în afara zidurilor cetătii, pe locul unde se credea că a avut loc martiriul.
După alte traditii, din anul 560 osemintele sale s-ar afla împreună cu osemintele arhidiaconului roman Laurențiu (d. 258) în cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura” din Roma.
Numele este de origine grecească – Stephanos – și înseamnă „coroană”, „ghirlandă”, „cunună” cu care erau răsplătiți învingătorii. Sfântul Ștefan a fost condamnat la moarte în anul 33, pentru că propovăduia credinţa în rândul oamenilor.
Tradiții și obiceiuri. Ce este bine să faci de Sfântul Ștefan
În data de 27 decembrie, de Sfântul Ştefan, credincioşii fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit şi împart pachete persoanelor care poartă numele mucenicului Ştefan.
Cei care au probleme de sănătate sau sunt în conflicte puternice cu alte persoane este bine să aducă în interiorul căminului o icoană sfinţită cu Sfântul Ştefan, dar şi să îl cinstească pe mucenic prin fapte bune, prin bunătate, prin iertarea păcatelor celui apropiat. Încercaţi să cădeţi la pace cu aceia care v-au greşit şi cereţi iertare celora cărora le-aţi trădat aşteptările.
În această zi, în anumite zone ale ţării se prepară şi pâinicile lui Ştefan, un preparat asemănător cozonacului. Aluatul este uns cu miere, iar pâinicile se coc în forme rotunde, amintind de poartea cruntă a Sfântului Ştefan, ucis cu pietre.
Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Ștefan
Dintre bărbaţi, 273.000 poartă numele Ştefan, 18.000 se numesc Istvan şi 8.700 au fost botezaţi Fănel. De asemenea, 3.300 dintre bărbaţi se numesc Ştefănel, 1.000 care au numele Ștefănuț şi pe 580 îi cheamă Fane. Dintre femeile sărbătorite, 80.464 se numesc Ştefania, 22.630 sunt Ştefana şi 9.193 Fănica.
Aproximativ 400.000 de români poartă numele de Ștefan sau Ștefania. La noi, formele cele mai întâlnite ale numelui sunt Ștefan și Ștefana/ Ștefania, diminutivate: Fane, Fănel, Fănica, Făniță, Fană, Fănica, iar uneori – sub influența străină – Fanny. Destul de des se folosesc și diminutivele Ștefănel, Ștefănuț sau Ștefăniță, mai rar Ștef(i). Mai recent a apărut și forma feminină Ștefanela (în trecut era folosit Ștefanida – numele unei mucenițe trecute în calendar).
Citeste si: Rugăciunea către Sfântul Gheorghe care face minuni
Citește și: Sfinții Adrian și Natalia, 26 august. Rugăciune pentru înţelegerea în familie
Citeste si: Ilie Lăcătușu, “Mortul Viu”. În ce cimitir din București se află trupul sfântului făcător de minuni
