Sfântul Gheorghe, tradiții și obiceiuri. Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai îndrăgiți sfinți în tradiția creștină, atât în creștinismul ortodox, cât și în alte ramuri creștine. El este considerat un martir și este venerat pentru curajul și credința sa în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor.
Cine a fost Sfântul Gheorghe
Potrivit tradiției creștine, Sfântul Gheorghe a trăit în secolul al III-lea în regiunea Cappadociei, care face parte în prezent din Turcia. El a fost un general roman de origine greacă și ofițer în garda împăratului roman Dioclețian și a devenit cunoscut pentru actele sale de curaj și pentru credința sa creștină puternică.
În ciuda decretului împotriva creștinilor, emis de Dioclețian în 303, Sf. Gheorghe a ales să-și mărturisească public credința creștină. Din ordin imperial, sfântul a fost întemnițat și supus torturii pentru a-și renega credința. Cu toate astea, nu au reușit să-l facă să renunțe la credința sa.
Cea mai faimoasă legendă legată de Sfântul Gheorghe este cea a luptei sale cu balaurul, care simbolizează biruința credinței creștine asupra răului și a forțelor întunericului. Această poveste a fost transmisă de-a lungul secolelor și a fost subiectul multor reprezentări artistice și literare.
Sfântul Gheorghe este considerat ocrotitorul multor categorii de persoane, inclusiv al militarilor, al călătorilor și al celor care lucrează cu animalele.
Citește și: Lidia Buble s-a vindecat de psoriazis prin rugăciune: “Rezolvarea problemelor se află la Dumnezeu”
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Gheorghe
La biserici, în această zi, se împarte liliac, iar în unele regiuni, leuştean, pentru că există credinţa că acestea păstrează sănătatea oamenilor şi animalelor pe tot timpul anului şi îi feresc de rele.
Tot în această zi se serbează Moşii de Sfântul Gheorghe şi încă se mai obişnuieşte să se împodobească casa cu ramuri verzi de salcie pentru ca să fie apăraţi de boli şi pagubă. Această sarcina îi revine capului familiei, întotdeauna un bărbat, care trebuie să aşeze la stâlpii porţilor şi ai caselor, la ferestrele şi uşile caselor şi grajdurilor, în grădini şi pe mormintele din cimitire ramuri înmugurite de salcie.
Acestea erau păstrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri împotriva bolilor. Ele erau puse şi în hrana animalelor, în credinţa că acestea vor fi protejate de puterea duhurilor rele, potrivit Libertatea.
Ziua de Sfântul Gheorghe se spune că este una prielnică pentru a se face farmece de dragoste. În Bucovina, tradiţia afirmă că fetele se uitau în noaptea de ajun într-un vas cu apă pentru a-şi vedea în reflexe ursitul.
Până la răsăritul soarelui, plecau să culeagă rouă de pe câmp, pe care o păstrau peste an pentru a trata diverse boli. Tot atunci se practică şi curăţitul de farmece. Se duceau la un izvor sau la o apă curgătoare în care aruncau pâine şi sare. Apoi se spălau pe faţă şi pe braţe, scuturând mâinile ca şi cum ar arunca de la ele ceva rău sau necurat.
Atenție, pe 23 aprilie, de Sfântul Gheorghe, este interzis somnul în această zi, crezându-se că cei care dorm vor fi somnoroși tot anul. De asemenea, de Sfântul Gheorghe NU se spală și nici nu se muncește pe câmp sau în gospodărie, fiind o mare sărbătoare.
