Duminică, 26 octombrie, creștinii ortodocși îl pomenesc pe Sfântul Dumitru, trecut în calendarul ortodox drept Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Ziua marii sărbători este cea în care va fi sfințită pictura de la Catedrala Națională din București.
Momentul istoric al sfințirii picturii Catedralei Naționale va avea loc duminică, 26 octombrie, de marea sărbătoare a Sfântului Dumitru. Sfântul a trăit în vremea domniei împăraților Dioclețian și Maximian Galeriu (284-311). Potrivit crestinortodox.ro, tatăl lui era fiul dregătorului cetății Tesalonicului și datorită înțelepciunii sale, a ajuns dregător în locul acestuia. Din cauza persecuțiilor, a fost botezat în ascuns, iat atunci când s-a aflat că este creștin și că refuză să jertfească zeilor, Dumitru a fost întemnițat.
În închisoare l-a binecuvântat pe Nestor, un creștin, să lupte cu Lie. Însemnându-l cu semnul Crucii pe frunte, Sfântul i-a zis: „Du-te! Și pe Lie vei birui și pe Hristos vei mărturisi!”. Și primind binecuvântarea lui Dimitrie, Nestor l-a învins pe Lie. Pentru cele întâmplate, împăratul a poruncit ostașilor să-l străpungă cu sulițele pe Dimitrie, iar lui Nestor să i se taie capul. Moaștele Sfântului Dimitrie se află în biserica din Tesalonic (Grecia).
„În acest an liturgic avem ocazia unică de a-l sărbători pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir în mireasma sfinţirii Catedralei Naționale, sfântul fiind astfel o matcă și o sinteză martirică a unui neam îmbisericit pe temelia mucenicilor mai vechi și mai noi, de la perioada paleocreștină la neomartirii din turcocrație și până la martirii temnițelor comuniste”, spune Pr. Prof. Dr. Jan Nicolae.
„Textele hagiografice îl înfățișează pe Sfântul Dimitrie ca pe un tânăr soldat roman creștin, plin de frumusețe și virtute, propovăduitor al Evangheliei prin curaj mărturisitor, care a fost arestat, întemniţat și martirizat în timpul unei vizite a împăratului Galeriu la Tesalonic, în primul deceniu al secolului al IV-lea. Trupul Sfântului Dimitrie a fost luat de către creștini și l-au îngropat cu evlavie. Cultul local al Sfântului Dimitrie s-a dezvoltat rapid, iar de la jumătatea acestui secol, sfântul era cinstit ca ocrotitor al Tesalonicului. În timpul domniei Sfântului Constantin (306-337) a fost construită o biserică deasupra mormântului său. O sută de ani mai târziu, în timpul construcției unei noi biserici pe vechiul loc, au fost descoperite sfintele sale moaște, iar din secolul al VII-lea apar mărturii legate de mirul care se scurge din racla sfântului”, mai adaugă Pr. Prof. Dr. Jan Nicolae.
De Sfântul Dumitru se află cum va fi iarna
În credinţa populară, anul este împărţit în două anotimpuri: vară şi iarnă. Dacă Sfântul Gheorghe „încuie” iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Sfântul Dumitru desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele. Există credinţa că, în ziua Sf. Dumitru, căldura intră în pământ şi gerul începe să-şi arate colţii.
Sfântul Dumitru este considerat şi patronul păstorilor, ziua lui fiind aceea în care, spune tradiţia, ciobanii află cum va fi iarna. Aceştia îşi aşază cojocul în mijlocul oilor şi aşteaptă să vadă ce oaie se va aşeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, anotimpul rece va fi aspru.
Un alt mod de a afla cum va fi iarna este acela de a urmări mersul oilor în dimineaţa sărbătorii Sf. Dumitru. Astfel, dacă dimineaţa se va trezi mai întâi o oaie albă, care va pleca spre sud, iarna va fi grea. Dacă se va trezi o oaie neagră şi va pleca spre nord, iarna va fi uşoară.
Tradiții de Sfântul Dumitru: Focurile lui Sumedru
Potrivit altor tradiţii, dacă de Sfântul Dumitru este vreme aspră, iarna va fi bună, iar de va fi vreme bună, toamna va fi lungă şi frumoasă. Dacă Luna va fi plină şi cerul acoperit de nori, iarna va fi grea, cu zăpezi mari.
Ziua Sfântului Dumitru era, pe vremuri, şi o zi a soroacelor. Se terminau învoielile încheiate între stăpânii oilor şi ciobani la Sân-George, de unde şi zicerea că „la Sân-George se încaieră câinii, iar la Sâmedru se sfădesc stăpânii”.
Tot de Sfântul Dumitru, se tocmeau servitorii pentru diverse treburi şi se stricau stânele. Ţăranii tundeau coama căilor până la trei ani, ca să aibă păr frumos.
În anumite zone, ţăranii îl cinstesc pe Sfântul Dimitrie ca fiind cel ce a dat oamenilor vinul folosit la Sfânta Împărtăşanie.
În ajunul sărbătorii Sfântului Dumitru, în noaptea de 25 spre 26 octombrie, există tradiția de a se aprinde focuri (focurile de Sâmedru), peste care sar copii, pentru a fi sănătoşi tot anul. Focul are şi menirea de a alunga fiarele şi de a încălzi morţii. După ce focul este stins, ţăranii aruncă un cărbune în grădină, pentru ca aceasta să primească putere de a rodi.
Obiceiul focului, cu tineri adunați în jurul lui, încă se mai păstrează, inclusiv în jurul Bucureștiului, numai că în ultimii ani, lemnele cu care se făceau astfel de focuri pe vremuri au fost înlocuite de pneuri, ceea ce dă naștere la o poluare pregnantă
