Cum a funcționat selecția socială în România modernă? O incursiune de amploare în publicistica românească din prima jumătate a secolului trecut prezintă, de fapt, „căutarea” românului perfect!
La editura Polirom a apărut lucrarea „În căutarea românului perfect. Specific național, degenerare rasială și selecție socială în România modernă” de Marius Turda. Turda este profesor de istoria biomedicinei la Universitatea Oxford Brookes din Marea Britanie şi membru al Societății Regale Britanice a Istoricilor. Domeniile lui de cercetare sunt istoria eugenismului, rasismului şi ideologiile naționaliste din Europa Centrală şi de Sud-Est. Faptul că a ales să își extindă expertiza și asupra spațiului românesc este încurajator pentru istoriografia și disputa de idei locale.
Cartea reprezintă o incursiune de amploare în publicistica românească din prima jumătate a secolului trecut. „Dacă am fi vorbit de primele decenii ale acestui secol, căutarea ar fi fost simplificată de existența internetului; dar a căuta astăzi în ziarele, broșurile și cărțile de acum o sută de ani e un travaliu salutar pe care doar unii autori dedicați îl pot face”, notează Radio România Actualități.
Cuvintele cheie ale căutării lui Marius Turda nu sunt numeroase, dar sunt semnificative: rasă, selecție, eugenie, degenerare. A reieșit în primul rând imaginea unei frecvențe ridicate de folosire a acestor termeni în intervalul menționat. Presa, discursul public, cel academic și cel politic erau impregnate de ei într-o măsură semnificativă. Mai mult, termenii cheie sunt prezentați în epocă drept o cucerire a gândirii moderne, o expresie de ultimă oră a cercetării de tip științific. În acest sens, cartea atestă numărul mare de referiri ale medicilor la rasă și eugenie.
Selecția socială, România modernă, „românul autentic” sau „perfect”
Observația autorului este că prin preocuparea pentru „primenirea națiunii”, România se integra de fapt într-o tematică majoră a discursului occidental de la acea vreme. În același timp, mai notează Marius Turda, natura interesului pentru consolidarea noului stat român creat după 1918 virează tot mai mult către un naționalism care valorifică ideile rasiste și eugenia. Consolidarea statală nu e numai teritorială, politică sau culturală, ci și „rasială”, centrată pe presupusa existență a „românului autentic” sau „perfect”.
Un cunoscut istoric britanic arăta în urmă cu mai mulți ani că mulți politicieni și „influenceri” germani de la începutul secolului trecut țineau discursuri similare cu cele ale lui Hitler. Diferența dintre ei și Hitler a fost că acesta a avut inconștiența de a trece la fapte. Într-un mod oarecum similar, Marius Turda indică în volumul său că discursul rasist românesc „a trecut la fapte”, în ce privește evreii și țiganii, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Consecințele au fost dintre cele mai nefaste pentru întreaga istorie a românilor.
Printre lucrările lui Marius Turda se numără Eugenics and Nation in Early Twentieth Century Hungary (Palgrave, 2014), Latin Eugenics in Comparative Perspective (Bloomsbury, 2014) şi Historicizing Race (Bloomsbury, 2018). La Editura Polirom au mai apărut volumele Eugenism și modernitate. Națiune, rasă şi biopolitică în Europa, 1870-1950 (2014) şi Istorie și rasism. Ideea de rasă de la lluminism la Donald Trump (în colaborare, 2019).
România modernă: Ce înseamnă să fii român?
Cartea a apărut în colecția Historia a editurii Polirom, cu o traducere a textelor în engleză de Marius-Adrian Hazaparu. „Rasismul şi eugenia sunt fenomene globale. În acelaşi timp, ele trebuie înțelese în contextul lor naţional şi regional, având în vedere problemele specifice fiecărui stat modern. Aşa este şi cazul României moderne. Prin urmare, este necesar så ne întoarcem la textele originale, la autorii şi presa din acea vreme pentru a recupera o poveste. Care a fost ascunsă mult timp în praful bibliotecilor şi al arhivelor şi neglijată de istoriografia națională. Pentru a crea sentimentul de unire, de acсерtare şi incluziune, împreună cu capacitatea de a răspunde hotărât la orice formă de discriminare, trebuie să ne confruntăm cu trecutul nostru eugenie și cu moştenirile lui actuale”, este de părere Marius Turda.
„Putem înlătura obsesia specificului național sau a ‘românului de sânge’ doar printr-o asumare a trecutului nostru, o asumare oficială din partea instituțiilor statului român a responsabilității pentru tragediile umane care au avut loc în numele unei utopii rasiste şi eugenice. Cine este român? Ce înseamnă să fii român? Acestea sunt întrebări la care vom continua să căutăm răspunsuri. Românul perfect nu a existat și nu va exista niciodată. Putem însă spera la un român tolerant, îngăduitor față de alții și, în egală măsură, un român patriot, animat de valori civice şi democratice”, mai adaugă autorul.
Rasismul este în creștere în Europa
„Rasismul nu va dispărea poate niciodată, dar el poate fi oprit prin legi bune, prin educație, pe cale instituțională, prin control sistematic al comportamentului politic. Dar pentru a schimba gândirea oamenilor de pe stradă este nevoie de mai mult decât simple dezbateri academice. Ei trebuie mai întâi să-şi cunoască propria istorie. Este ceea ce le ofer în această carte”, conchide Marius Turda. Pe de altă parte, rasismul este în creștere în Europa, iar aproape jumătate dintre persoanele de culoare din statele membre chestionate de UE anul trecut raportează discriminare, de la abuzul verbal asupra copiilor lor, până la blocarea de a închiria case, potrivit The Guardian.
n fiecare domeniu al vieții, de la școli la piața muncii, locuințe și sănătate, un sondaj realizat de agenția UE pentru drepturile persoanelor de ascendență africană a constatat niveluri ridicate de discriminare, cu unele dintre cele mai proaste rezultate înregistrate vreodată în Austria și Germania, unde partidele de extremă dreapta au crescut. Sondajul a 6.752 de persoane de origine africană din 13 țări – Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Spania și Suedia – a constatat că 45% au suferit discriminare rasială, o creștere cu șase puncte procentuale de la 39% în 2016. În țările unde cresc partidele de extremă dreapta, crește și rasismul.
România modernă și Europa
În Austria și Germania, trei din patru dintre cei chestionați (72% și 76%) au declarat că s-au simțit discriminați în ultimii cinci ani, în creștere față de jumătate (51% și 52%) când a fost pusă aceeași întrebare în 2016. Alternative für Deutschland, anti-imigrație, a devenit al treilea partid ca mărime din Germania, precum și cea mai mare opoziție, după alegerile federale din 2017. S-au descurcat mai puțin bine în 2021, dar influența lor este în creștere.
Michael O’Flaherty, director la agenția UE pentru drepturile fundamentale, care consiliază Comisia Europeană în materie de politică, a declarat că rezultatele din raportul „Being Black in the EU” sunt „rușinoase”. El a cerut tuturor țărilor UE să adune date privind egalitatea, inclusiv despre originea etnică sau rasială, în încercarea de a aborda și mai mult problema. Din cauza sensibilităților apărute în urma celui de-al doilea război mondial, Germania, spre deosebire de Marea Britanie, nu colectează date de recensământ privind diversitatea rasială sau etnică. „Este șocant să nu vedem nicio îmbunătățire de la ultimul nostru sondaj din 2016. În schimb, oamenii de origine africană se confruntă cu tot mai multă discriminare doar din cauza culorii pielii lor. Rasismul și discriminarea nu ar trebui să aibă loc în societățile noastre. UE și statele sale membre ar trebui să folosească aceste constatări pentru a-și orienta mai bine eforturile și pentru a se asigura că și persoanele de origine africană se pot bucura de drepturile lor în mod liber, fără rasism și discriminare”, a spus O’Flaherty.
Citiți și: Românul care intră în pielea lui Donald Trump
