Curtea Constituțională a României a respins pachetul de austeritate propus de premierul Ilie Bolojan, iar azi, de la ora 14, membrii Coaliției de guvernare se întâlnesc să discute ce opțiuni au. Asta deși, de când a lansat pachetul de măsuri de austeritate, Ilie Bolojan a tot declarat că, dacă legile nu trec de CCR, Guvernul nu mai are legitimitatea de a conduce țara, iar el își depune mandatul.
Coaliția de guvernare se confruntă cu una dintre cele mai grave crize politice de la învestirea Cabinetului, generată de respingerea unor legi cheie de reformă de către Curtea Constituțională a României (CCR) și de lipsa de susținere unitară din interiorul majorității. Premierul Ilie Bolojan, cunoscut pentru faptul că renunță cu greu la măsurile de reformă, și-a pus, în mod repetat, mandatul pe masă în fața liderilor Coaliției, declarând că nu poate continua guvernarea fără autoritatea și suportul necesar pentru a implementa măsurile convenite.
Deciziile CCR, punctul de cotitură. Bolojan a tot declarat că-și depune mandatul
Principalul catalizator al crizei îl reprezintă pachetul de reforme structurale și de limitare a privilegiilor, asumat de Guvernul Bolojan pentru a reduce deficitul bugetar și a debloca fondurile din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Deși o parte din măsurile fiscale (Pachetul I) au trecut de CCR, Pachetul II de reforme a întâmpinat obstacole majore.
Cea mai recentă decizie a CCR a vizat Legea privind pensiile magistraților. Curtea a respins legea (dată la care Guvernul își asumase răspunderea) nu pe fondul neconstituționalității măsurilor în sine (cum ar fi penalizarea pensionării anticipate), ci pe un viciu de procedură: Guvernul nu a așteptat termenul legal de 30 de zile pentru avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Această decizie anulează efortul Guvernului de a stopa pensionările la vârste mici și de a echilibra sistemul.
Deși eșecul major a fost cel al pensiilor, alte proiecte din Pachetul II (cum ar fi cele privind reforma sănătății sau guvernanța corporativă) au reușit să treacă de CCR.
Premierul Bolojan a avertizat că deciziile CCR care anulează reformele pe procedură afectează grav legitimitatea Executivului de a face schimbări profunde și esențiale.
Ședința Coaliției, pe jar. Ce opțiuni are premierul, ce vor ceilalți lideri de partide
Confruntat cu sentințele CCR și cu rezistența internă din coaliție (în special pe tema concedierilor din administrația publică locală și centrală), Bolojan a convocat o ședință decisivă a liderilor partidelor de guvernământ (PNL, PSD și USR).
În cadrul acestor întâlniri, premierul și-a pus mandatul în joc, declarând public că nu este o formă de presiune, ci un act de responsabilitate. Mesajul său a fost clar: dacă nu are autoritate și susținere pentru a duce la capăt proiectul de reformă – afectat acum și de blocajele legislative cauzate de CCR – el nu-și poate exercita eficient mandatul și este pregătit să plece.
Tensiunile s-au manifestat în special pe tema reducerii cheltuielilor bugetare, unde propunerea lui Bolojan de a concedia 13.000 de angajați din primării și consilii județene a stârnit opoziție vehementă din partea rețelelor de primari și a unora dintre liderii de partide.
În timp ce unii membri ai coaliției au încercat să îl liniștească, declarând că „trebuie să-l lăsăm pe Bolojan să-și facă viziunea,” alți lideri au criticat public amenințarea cu demisia ca fiind o posibilă ingerință sau presiune asupra CCR.
Viitorul guvernării, încotro? Măsuri „cu spatele la zid”
Criza declanșată de deciziile CCR și de impasul din coaliție are implicații destul de importante.
Anularea reformelor de către CCR pune în pericol termenele limită, cum ar fi 28 noiembrie 2025, pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR, ceea ce ar duce la blocarea fondurilor europene.
Reformele erau cruciale pentru a arăta agențiilor de rating că România este hotărâtă să își stabilizeze finanțele. Eșecul legislativ afectează credibilitatea țării și riscă o retrogradare la statutul de „Junk”, cu consecințe economice grave (dobânzi și taxe mai mari).
Premierul Bolojan a subliniat că Guvernul a fost nevoit să adopte măsuri excepționale într-o situație excepțională, fiind cu „spatele la zid”. Însă, blocajele procedurale din justiție și rezistența politică din administrație locală arată dificultatea de a implementa reformele într-un cadru politic fragil.
Președintele Nicușor Dan e optimist
Viitorul Guvernului Bolojan depinde acum de capacitatea coaliției de a regăsi rapid o formulă de susținere unitară și de a reface rapid legile respinse, pentru a evita un colaps guvernamental și o nouă rundă de alegeri anticipate.
Președintele Nicușor Dan a declarat că acest gen de discuții în contradictoriu sunt normale într-o coaliție cu atâtea partide, deși recunoaște că cei de la guvernare au cam exagerat cu neînțelegerile. Dar chiar și așa, șeful statului se declară optimist și spune că legile vor fi refăcute și adoptate, cel puțin cele legate de justiție.
