Te-ai săturat de rezoluții la fiecare început de nou an? Nu e cazul. Nicholas Wright dezvăluie care este secretul rezoluțiilor de Anul Nou și cum totul este, de fapt, „matematic”.
Nicholas Wright este neurocercetător la University College London și la Universitatea Georgetown, consiliază Pentagonul și este autorul cărții „Warhead: Cum creierul modelează războiul și războiul modelează creierul”. Unii spun că luarea rezoluțiilor de Anul Nou este inutilă. Se înșeală. Este o modalitate prin care cultura noastră ne ajută să valorificăm una dintre cele mai remarcabile capacități ale creierului uman: capacitatea noastră de a ne gândi la…propria gândire. Rezoluțiile ne amintesc să ne retragem din tumult și să ne întrebăm: Urmăresc obiectivele corecte și le urmăresc în modurile corect – este de părere Wright.
Potrivit specialistului, oricare dintre noi poate folosi cele mai recente neuroștiințe pentru a ne îmbunătăți gândirea. Ne poate ajuta să avem curajul de a ne menține obiectivul – și înțelepciunea de a ne adapta (sau chiar de a renunța) dacă schimbarea părerii este calea spre succes.
De ce avem rezoluții de Anul Nou?
„Planificare. Indiferent dacă jucați șah sau dame, știți că este imposibil să câștigați doar folosindu-vă obiceiuri, reflexe sau răspunsuri emoționale. În viață, planificarea face diferența între a alerga direct înainte într-o barieră sau a anticipa acea barieră și a lua un ocol în schimb. Creierul nostru uman inteligent poate privi înainte – printr-un arbore decizional care se ramifică în multe viitoruri potențiale – pentru a alege cea mai bună opțiune”, mai spune neurocercetătorul.
O astfel de planificare reprezintă o provocare uriașă: jocurile de societate sunt mai simple decât o mare parte din viața reală, totuși chiar și un joc relativ simplu precum „Go” are peste zece 170 de poziții posibile (adică 1 urmat de 170 de zerouri). Creierul unui adult poate face lucruri minunate. „Dar pentru că funcționează cu aproximativ 20 de wați de putere (suficient pentru un bec incandescent slab), trebuie să folosească scurtături inteligente. Și înțelegerea lor ne poate ajuta să planificăm mai bine”, e de părere Wright, potrivit Time.
Scurtătura pe care o ia creierul tău este „împărțirea în blocuri” sau gruparea mai multor acțiuni într-o opțiune care poate fi evaluată ca una singură. Gândește-te la învățarea conducerii unei mașini. „Inițial, fiecare componentă necesită gândire conștientă, deoarece un pas ar putea implica mii de mișcări musculare. Dar, în timp, fiecare devine o rutină. O a doua natură. Creierul tău face planuri, și într-un mod ierarhic, cu obiective alcătuite din subobiective, fiecare compus din mai multe subobiective și așa mai departe”.
Cum să…împarți Anul Nou
De aceea, este util să-ți împarți obiectivul de Anul Nou în părți gestionabile. Și să-ți amintești, în mijlocul lunii februarie, să nu disperi dacă nu ai „învățat complet franceza” încă.
O altă scurtătură a creierului tău este crearea de meniuri cu opțiuni posibile (neurocercetătorii le numesc „affordances”) pentru a restrânge acțiunile infinite pe care le-ai putea întreprinde. „De exemplu, stând aici la biroul meu, aș putea izbucni în cântec, să-mi mănânc mouse-ul computerului sau să cumpăr cimpoi online. Ceea ce iau de fapt în considerare, însă, este să tastez sau să beau cafea. Există însă momente când trebuie să facem un pas înapoi și să căutăm activ noi opțiuni, chiar și, sau poate mai ales, în situații aparent de nerezolvat”.
O poveste celebră îl prezintă pe prim-ministrul Winston Churchill, care își ia un moment de gândire în timp ce se bărbierește într-o dimineață, în timpul celor mai întunecate ore ale Marii Britanii din cel de-Al Doilea Război Mondial, în 1940, când a spus brusc: „Cred că văd cum pot trece prin asta”. Ideea sa – „să trag Statele Unite înăuntru” – nu era mică. Dar în viața de zi cu zi poți, de asemenea, să faci un pas înapoi în mod activ – poate singur, cu un prieten sau un mentor – pentru a te gândi la opțiuni în afara a ceea ce gândești în mod obișnuit.
„Toată lumea are un plan, până când primește un pumn în gură”
Într-adevăr, unele dintre cele mai importante opțiuni pe care trebuie să le recunoaștem includ schimbarea părerii, schimbarea obiectivelor și chiar renunțarea la lucrurile care ne interesează. La urma urmei, viața implică echilibrarea familiei, a muncii, a sănătății, a prietenilor… Churchill s-a răzgândit adesea în timpul războiului și a fost dispus să fie contrazis în privința ideilor sale, cum ar fi trimiterea de trupe pentru a elibera Norvegia în 1942. Perseverența este importantă, dar încăpățânarea excesivă față de obiectivele inițiale poate fi dăunătoare. Persoanele care reușesc să renunțe într-un mod eficient – prin abandonarea obiectivelor care nu mai funcționează și găsirea unora noi, mai eficiente – tind să fie mai mulțumite de viața lor, mai puțin anxioase și au hormoni de stres scăzuți.
„Toată lumea are un plan”, așa cum a observat boxerul Mike Tyson, „până când primește un pumn în gură”, potrivit lui Wright. Pentru a persevera în eșecurile și obstacolele inevitabile, trebuie să îți pui întrebări precum „Ce pot face pentru a mă ajuta?” sau „Există o modalitate de a face asta și mai bine?.” Respectarea rezoluției de Anul Nou poate implica adaptarea creativă a modului în care o realizezi, pe parcursul anului.
