Oficiul de Știri vă dezvăluie secretele Big Brother din e-Sigur. Un proiect de siguranță rutieră „împachetat” frumos de actualii diriguitori de la MAI și Ministerul Transporturilor, dar vechi de câțiva zeci de ani, în care este vorba despre bani. Un interviu cu Lucian Diniță, fostul șef în Direcția Rutieră, din Poliția Română.
Secretele Big Brother din e-Sigur, dezvăluite de Lucian Diniță: „Este vorba despre bani!”
În timp ce șefii de la Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, și cei de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) își dau „cu stângul în dreptul” legat de camerele video, așa-zisul Big Brother din e-Sigur, Lucian Diniță a explicat, pentru Oficiul de Știri, ce reprezintă acest proiect și care este miza lui, la nivel de Uniunea Euopeană. Fostul șef de la Direcția Rutieră din Poliția Română a spus tranșant: „Este vorba despre bani!”.
Ce este proiectul e-Sigur și Big Brother
L-am întrebat, concret, pe Lucian Diniță, fost șef la Direcția Rutieră din Poliția Română care s-a ocupat, cu ani în urmă, de implementarea acestuia, ce reprezintă mult lăudatul proiect e-Sigur, adică acel Big Brother care însumează multe camere de luat vederi, amplasate pe autostrăzi și drumurile naționale.
Lucian Diniță: Este o urmare a mai multor proiecte care au fost în perioadele anterioare. Respectiv, între 2000 – 2010 a fost un proiect. Care, de fapt, are la bază reducerea mortalității cu 50% în Uniunea Europeană (UE). Ca să o luăm așa, de ce este interesată Uniunea Europeană (de acest proiect n.a.)? Pentru că la ei se măsoară în bani: cât costă viața unui om. În România era vreo 800.000 de euro, ceva de genul ăsta. În țările dezvoltate sare de milionul de euro o viață.
Proiect UE de reducerea mortalității în accidente rutiere
Petrișor Cană, Oficiul de Știri: Asta când se întâmpla?
Lucian Diniță: Vorbim din 2000 încoace. Și, în perioada 2000 – 2010, România a înregistrat 126 de morți la milionul de locuitori și, atunci, a tras în jos tot programul ăsta. Și, bineînțeles, că obiectivul a fost ratat. Din cauza asta, între 2011 și 2020, a fost a doua parte a lui. Când nu a mai fost România, a fost Bulgaria care i-a tras înapoi. Și, anul ăsta, au reluat campania asta, cu același obiectiv, de reducerea mortalității cu 50%. Dar a luat e-Sigur. Și am văzut, acuma, că au preluat de la suedezi viziunea zero. Viziunea zero însemnând zero morți. Nu se va întâmpla chestia asta în Uniunea Europenă niciodată. Dar, ideea este că asta urmăresc ei. Să îmbuntățească infrastructura, să îmbunătățească toate chestiunile astea care converg în sistemul ăsta de trafic, în așa fel încât să evite mortalitățile din accidentele de circulație. Și, acum, România iar e pe loc fruntaș la mortalitate.
Cifrele UE pentru e-Sigur nu sunt la zi, ci cu doi ani în urmă
Petrișor Cană, Oficiul de Știri: Dar sunt cifre reale sau raportate cu doi ani înainte, cum spuneați dumneavoastră?
Lucian Diniță: Deci, dacă vedeți statistica Uniunii Europene, o să vedeți că, acolo, de fapt, cea care este la Geneva, la ONU, la Grupul de lucru pentru Siguranță Rutieră, acolo este un anuar statistic, pe care ei îl editează înfiecare an, dar care face referire la statisticile din urmă cu doi ani. Nu sunt cele din anul respectiv. Deci, ei discută în urmă. Ca să aibă o oarecare evoluție. Dar, bineînțeles că, în doi ani, toate evoluțiile astea se schimbă. Cu ce ne diferețiem noi față de ei? La ei programul ăsta este pe termen lung, cum e ăsta pe 10 ani. Or, în România nu știi de azi pe mâine ce se întâmplă. Și, atunci, automat, deși ești membru al Uniuni Europene, practic, ești la curent cu ceea cea întâmplă și deciziile care se iau la nivel de Uniunea Europeană, dar la tine realitatea e alta față de ei. Pentru că este vorba de altă civilizație, alt mod de trafic, altă infrastructură… Noi abia suntem la început.
România pleca, întotdeauna, cu un handicap
Petrișor Cană, Oficiul de Știri: Care sunt principalele probleme pe care le-ați avut în discuție, legate de traficul rutier?
Lucian Diniță: Discuțiile pe care le-am avut și la Geneva, dar și la alte forumuri pe siguranță rutieră, pe la Madrid, pe la Bruxelles, prin Slovenia, prin Slovacia, România pleca, întotdeauna, cu un handicap. Ei aveau o altă civilizație o altă infrastructură rutieră. Adică cu mult superioară nouă. Și, atunci, noi nu puteam să discutăm decât ca mod de acțiune. Și ei au preluat din exemplele noastre și le-au aplicat la ei. Dar ca educție rutieră, ca infrastructură rutieră, ca mod de abordare a traficului rutier sunt complet diferiți de noi.
De ce România nu a îndeplinit obiectivul UE
Petrișor Cană, Oficiul de Știri: Înțeleg că cifrele avansate de Uniunea Europeană nu sunt cele reale…
Lucian Diniță: Interesant este de întrebat, acum, Direcția Rutieră. Ca să știm, exact, pe ce cifre jucăm. Pentru că altele sunt cifrele pe care le au cei de la Uniunea Europeană, cu doi ani în urmă, și altele sunt cifrele de acum. A mai existat subiectul ăsta în 2010. Atunci, aduceți-vă aminte că România avea, pentru anul 2008, o mortalitate de 98 la milionul de șoferi. Tot așa, România nu îndeplinise obiectivul. Și discuțiile erau: ce facem noi, cum să primim sprjin din partea Uniunii Europene? Dar, la noi, cifrele erau cu totul altele decât ce aveau ei. Pentru că ei vorbeau de cifrele alea, ca și cum ar fi azi, când, de fapt, erau cu doi ani în urmă. Și a existat această dispută, la un moment dat, când, de fapt eu le-am spus, stați dom`le, că cifrele alea, pe care le evocați dumneavoastră în discurs, nu sunt astea. Cifrele sunt astălalte.
Petrișor Cană, Oficiul de Știri: Dumneavoastră ați fost cu cifrele la zi, să înțeleg?
Lucian Diniță: Da. Iar ei vorbeau despre cele cu doi ani în urmă.
Petrișor Cană, Oficiul de Știri: Și, probabil, asta se întâmplă și acum…
Lucian Diniță: E posibil…N-am văzut raportul, dar sigur este o diferență. Asta e clar! Între ce a fost acum doi ani și ce este astăzi. Ca și evoluție.
Editare video pentru Oficiul de Știri: Cristina Mathias
Radare Big Brother și proiectul e-Sigur
Petrișor Cană, Oficiul de Știri: Și, totuși, revenind la proiectul radare pentru e-Sigur. Factorii de decizie, precum Guvernul sau MAI, invocă un număr de accidente pentru a atrage fonduri…
Lucian Diniță: Trebuie văzut dacă aceste cifre pe care le prezintă Guvernul României sunt aceleași pe care le invocă ei în nota de fundamentare a e-Sigur. De aici începe discuția. Dacă cifrele nu sunt aceleași…Ea, ca și idee, poate fi pusă în aplicare, de acum încolo și zece ani. Ca și concept. Dar, dacă este ne referim la ziua de astăzi, s-ar putea ca datele problemei să difere. Ce au ei (UE n.a.) cu ce există aici (în România n.a.).
Petrișor Cană, Oficiul de Știri: CNAIR urmează să achiziționeze un număr de radare pe baza acestor cifre, privitoare la accidente…
Lucian Diniță: Aici e vorba despre o chestie de genul: „Mama coase și eu împung”. Deci, Poliția Rutieră le dă datele, furnizează datele către INS (Institutul Național de Statistică n.a.), către ceilalți, spre informare, și cine face achiziția de aparatură? CNAIR-ul. Care este de la Ministerul Transporturilor. Deci, vedeți, mama coase și eu împung. Adică, eu îți dau ție ața și tu coși. Spre deosebire de celelalte țări, în care Ministerul Transporturilor face politica de trafic și, practic, pun la dispoziția poliției toate elementele: aparate radar, contoare de trafic, măsurători de trafic, de fapt, și infrastructura de semnalizare rutieră verticală și orizontală și așa mai departe. Deci ei fac. Poliția Rutieră doar ia măsurile pe baza semnalizărilor respective. Nu ca aici. Că tu faci, că ție îți trebuie…
Despre ofițerii care au fost înlăturați de la proiectul inițial e-Sigur: „Poliția Rutieră a fost pusă în subsidiar”
Petrișor Cană, Oficiul de Știri: Ce spuneți despre ofițerii care au fost înlăturați de la proiectul inițial, Valentin Ioniță, comisar șef în cadrul Direcției Rutiere și comisar șef Horațiu Pop , șef la Brigada Autostrăzi ?
Lucian Diniță: Problema e alta. E ca și cum v-ați cumpăra o mașină și ați da-o altuia să o conducă. Așa e și aici. Fondurie sunt atrase de CNAIR sau Ministerul Transporturilor, să nu mai nominalizăm altă structură, pe baza datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Or, dacă el le gestionează, el le și folosește, în chestia asta. Normal că Poliția Rutieră a fost pusă în subsidiar. Lasă, bă (zic cei de la Ministerul Transporturilor n.a.) voi faceți doar pe baza a ceea ce facem noi, voi aplicați și voi răspundeți. Deși, nu mi se pare normal. La un moment dat răspunde Poliția Rutieră. Că nu răspunde Ministerul Transporturilor. Niciodată n-a răspuns!
Petrișor Cană, Oficiul de Știri: Vă referiți la accidente?
Lucian Diniță: Da, normal. Și la tot ceea ce se întâmplă.
Poliția Rutieră a reprezentat România la ONU timp de zeci de ani
Petrișor Cană, Oficiul de Știri: Și, în contextul acesta, cum este normal? Ce prevede legea?
Lucian Diniță: De-a lungul anilor, zecilor de ani, Poliția Rutieră a fost reprezentată în grupul ăsta de siguranță rutieră al ONU. A avut reprezentant constant. Zeci de ani. Ministerul Transporturilor, nu. Au avut reprezentanți de la ARR (Autoritatea Rutieră Română n.a.) de la RAR (Registrul Auto Român n.a.) dar care munceau în delegație cu Poliția Rutieră. România era singura țară care avea reprezentant în grupul ăsta de lucru. Și care știa ce vorbește. Pentru că ea o aplica, ea gestiona subiectul: trafic rutier. Nu ceilalți. Ceilalți erau subsidiari. Ei, acuma s-a întors cana, cum s-ar spune. Adică Ministerul Transporturilor vrea să preia chestiunea asta și Poliția Rutieră să fie numai executant. De aici există diferența.
Petrișor Cană, Oficiul de Știri: De când a fost reprezentată Poliția Rutieră la ONU?
Lucian Diniță: Din 1975 până în 2015.
Petrișor Cană, Oficiul de Știri: Și ce s-a întâmplat ulterior?
Lucian Diniță: Înțeleg că Ministerul Transporturilor a preluat această problemă. Ca să fie în consonanță cu celelalte state. Că celelalte state au reprezentanți ai ministerulor transporturilor, pentru comisia asta. Și Poliția Rutieră a fost pusă mai la colț, așa, mai jos. În condițiile în care ea răspunde și ea gestionează subiectul legat de trafic în România.
Lucian Diniță susține că Poliția Rutieră ar trebui să gestioneze situația traficului rutier legat de proiectul e-Sigur și camerele Big Brother
Petrișor Cană, Oficiul de Știri: Și, în aceste condiții, care este soluția?
Lucian Diniță: Ideea este că Poliția Rutieră este cea care trebuie să reprezinte, să vină cu informare, așa cum se făcea în anii anteriori. Acum zece ani, să spunem. Deci, veneai cu o informare, informai Guvernul cu privire la acest aspect și ceea ce trebuia făcut. Așa a fost făcut și Codul Rutier. Practic, de aici a plecat totul.
Secretele Big Brother din e-Sigur, dezvăluite de Lucian Diniță
În timp ce șefii de la Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, și cei de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) își dau „cu stângul în dreptul” legat de camerele video, așa-zisul Big Brother din e-Sigur, Lucian Diniță a explicat, pentru Oficiul de Știri, ce reprezintă acest proiect și care este miza lui, la nivel de Uniunea Euopeană. Fostul șef de la Direcția Rutieră din Poliția Română a spus tranșant: „Este vorba despre bani!”.
La finalul interviului, am văzut că, într-adevăr, rapoartele internaționale din 2024 fac referire la situația accidentelor din 2023, cu cifre statistice din 2021, în ceea ce privește România.
Datele pot fi vizionate AICI
