1,1 miliarde euro, dintr-un total de 2 miliarde, care ar fi trebuit să ajungă în buzunarele României, ca urmare a Planului National de Redresare şi Reziliență (PNRR) aprobat de Comisia Uniunii Europene, sunt blocate de UE. Nu a fost să fie, zic ăia negativiști! Ăilalți, care văd lucrurile prin prisma realității, cu vârf și îndesat demonstrate de ceea ce se întâmplă în România de azi, spun că, de fapt, totul se datorează modului refractar în care clasa politică din România înțelege să trateze deciziile și directivele Bruxelles-ului. Fără a fi nici una, nici alta, Sebastian Burduja, Ministrul Energiei, dă asigurări că problema celor 6 jaloane considerate „neîndeplinite” poate fi rezolvată cu două soluții.
Bruxelles-ul a „ochit” buba principală din România care a suspendat parțial plățile, pe motivul „numirilor netransparente ale unor directori din companii de stat”, dar și, în principal, pentru că „România a îndeplinit doar 68 din cele 74 ținte și jaloane din cererea de plată numărul 3”! Un calcul simplu matematic arată că șase jaloane sunt considerate neîndeplinite, parțial sau complet. Iar alea șase de care vorbim, noi și UE, se referă la guvernanța întreprinderilor de stat, la investiții din domeniul transporturilor și la regimul fiscal al microîntreprinderilor. Oricum, putem sta liniștiți. Sebastian Burduja, Ministrul Energiei, veghează. „Există două soluții pentru a rezolva problema celor 6 jaloane considerate neîndeplinite”, transmite boss-ul de la Energie.
Numirile „netransparente” pot fi corijate. „Îi dăm afară!”. Chiar dacă ne dau în judecată, avem de unde să le plătim daune: din banii de la UE!
Vestea că mai marii Europei de la Bruxelles au blocat a treia tranșă din PNRR s-a întins cu repeziciune, iar degete, de la cele ale presei, la cele ale politicienilor și chiar ale oamenilor de rând, au prins a se ridica acuzator țintind piepturi mai mult sau mai puțin vinovate. A venit rândul, mai nou, al Ministrului Energiei, Sebastian Burduja, să iasă în față cu o declarație. Una aproape halucinantă. Sebastian Burduja, Ministrul Energiei, susține, nici mai mult nici mai puțin, că există două soluții, după suspendarea parțială a plăților din PNRR: „Oamenii au fost selectați. Ei sunt legal numiți pe mandate de patru ani. Dacă sunt pur și simplu dați afară, sigur că ei se vor îndrepta în instanță și riscăm să plătim despăgubiri sau prejudicii de milioane de lei. Sigur că în raport cu suma reținută de Comisia Europeană, care înseamnă undeva la 200 și ceva de milioane, spre 300 de milioane de euro, statul român își poate asuma astfel de cheltuieli, să reia aceste selecții”, a afirmat boss-ul de la Energie, Sebastian Burduja. Cu alte cuvinte, numirile „netransparente” pot fi corijate. „Îi dăm afară!, spune Burduja. Chiar dacă ne dau în judecată, avem de unde să le plătim daune: din banii de la UE!”. Deșteaptă chestie, nu?
O înțelegere amiabilă sau un proiect de OUG
Cât privește soluțiile, văzute ca fiind viabile de către Sebastian Burduja, ele par foarte simple: „Fie o înțelegere amiabilă cu fiecare membru al acestor consilii în parte, fie o soluție în Guvern, un proiect de OUG sau cel puțin un memorandum de Guvern, care să justifice aceste operațiuni, fie amândouă, adică nu exclud să ne înțelegem amiabil cu cei care înțeleg că jalonul nu a fost respectat și cei care nu înțeleg să avem cadrul legal prin care să constatăm încetarea de drept a mandatelor, fără plata unor daune interese”, a mai susținut ministrul.
3.000 de pagini trimise la Comisia UE privind tranșa a treia din PNRR
În ceea ce privește nebuloasa care planează asupra blocării de către UE a celei de a treia tranșe din PNRR atunci când vine vorba despre vina celor întâmplate, Sebastian Burduja ridică, nonșalant din umeri. „Abia acum a venit concluzia finală, dacă vreți, sau setul final de concluzii din partea Comisiei Europene”, a răspuns Ministrul Energiei atunci a fost întrebat de ce nu a rezolvat aceste probleme din jalonul PNRR până acum. „Noi am avut luni de zile negocieri cu Comisia, încercând să-i explicăm legislația românească, încercând să armonizăm interpretarea noastră, a jalonului respectiv, cu interpretarea Comisiei. Au fost peste 3.000 de pagini trimise la Comisie și discutate pe fiecare companie în parte, pe fiecare membru al Consiliului de Administrație în parte. Sunt discuții extrem de complexe. Până acum, nu am avut clar o evaluare finală din partea CE. Avem 30 de zile să încercăm să îi convingem de argumentele noastre, pe care cu siguranță le vom aduce la masa discuțiilor”, și-a încheiat tirada Sebastian Burduja.
1,1 miliarde euro, blocați de UE
Comisia Europeană a anunțat oficial, în urmă cu o săptămână, într-un comunicat de presă, că suspendă o parte din cererea de plată numărul 3 din PNRR. Comisia nu a precizat, însă, care este suma totală suspendată. Nu a fost o problemă prea mare pentru experții noștri în finanțe să stabilească repejor cam care ar fi cuantumul sumei blocate. 1,1 miliarde euro din valoarea totală netă de 2 miliarde de euro nu vor mai ajunge în buzunarul României până nu va fi rezolvată problema îndeplinirii a doar 68 din cele 74 ținte și jaloane din cererea de plată numărul 3. Șase jaloane sunt considerate neîndeplinite parțial sau complet. Iată care sunt cele șase puncte pe care UE le consideră neîndeplinite de către România.
C4.R2/J79 – Selecția și numirea membrilor Consiliilor de administrație ale CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători
C6.R2/J121 – Îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic
C14.R9/J440 – Operaționalizarea grupului operativ din cadrul Centrului Guvernului pentru coordonarea și monitorizarea politicilor de guvernanță corporativă
C4.I1/J72 – Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare / Semnarea contractelor pentru 50% din lucrarile legate de modernizare si reinnoire a infrastructurii feriviare
C4.I4/J86 – Dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în municipiile Bucuresti și Cluj-Napoca / Semnarea contractelor pentru 50% din lucrări, în urma unor licitații deschise și competitive și obtinerea autorizatților relevante
M8.R4/J206 – Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor.
6 luni de grație pentru a rezolva cele 6 jaloane considerate neîndeplinite
Guvernul României are la dispoziție 6 luni pentru a drege busuiocul și a emite observații pe marginea blocajului financiar impus de UE. Conform informațiilor pe care cei de la Economedia susțin că la au, un jalon cheie neîndeplinit este operaționalizarea super-agenției AMEPIP, unde foștii șefi au demisionat, deși unii dintre ei au rămas interimari chiar dacă au fost considerați incompatibili și în conflict de interese. Un alt jalon cheie neîndeplinit este scăderea pragului la microîntreprinderi, unde premierul Marcel Ciolacu spunea că trebuie să fie luată o decizie politică, pentru a vedea dacă în cele din urmă România vrea să renunțe la acest regim pentru companii. Un alt jalon disputat este cel privind numirile șefilor la companii din energie, unde se consideră că în consiliile de administrație au fost alese persoane care sunt incompatibile cu funcțiile pe care le dețin, iar procedurile de selecție nu au fost suficient de transparente. Un jalon neîndeplinit va fi și cel privind metroul din Cluj-Napoca, despre care presa a scris deja că pierde finanțarea de 300 de milioane de euro din PNRR. Ultimele două jaloane se referă la numiri la conducerea companiilor din Transporturi și contracte ce vizează lucrări feroviare, conform surselor guvernamentale.
CITEȘTE ȘI:
