Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a intervenit public vineri, 2 mai 2025, pentru a liniști populația în urma temerilor apărute pe rețelele sociale privind riscul unor pene de curent sau a unui blackout în România. Burduja a subliniat că sistemul energetic național este complet funcțional, iar energia electrică este asigurată fără probleme, în ciuda speculațiilor apărute pe fondul unor evenimente recente din alte țări europene.
Burduja: Sistemul energetic românesc funcționează normal
Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a oferit detalii importante despre starea sistemului energetic românesc, în urma unor speculații alarmiste privind o posibilă criză energetică. Conform ministrului, nu există niciun risc de întreruperi majore în furnizarea energiei electrice în România, iar sistemul funcționează normal și în parametri siguri.
„România nu se confruntă cu niciun risc iminent de blackout. Sistemul energetic național este stabil, iar resursele energetice ale țării sunt suficiente pentru a asigura consumul intern și chiar pentru a exporta energie electrică. De asemenea, sunt luate măsuri de prevenire și întreținere periodică a infrastructurii energetice”, a declarat Burduja.
Potrivit ministrului, România se află într-o situație energetică solidă, având un mix de producție echilibrat și eficient, care include surse regenerabile, hidroelectrice, nucleare și termice.
Micul de energie al României: un sistem diversificat și rezilient
Unul dintre principalele puncte forte ale sistemului energetic național este diversificarea surselor de producție de energie. În prezent, România își asigură consumul intern printr-o combinație de surse de energie, care permit flexibilitate și siguranță, chiar și în fața unor fluctuații ale cererii.
Sursele de energie ale României:
- 1350 MW din hidrocentrale – sursa principală de energie regenerabilă a țării.
- 1350 MW din centrale nucleare – energia nucleară joacă un rol esențial în asigurarea unei surse constante și stabile de energie.
- 1100 MW din energie eoliană – România beneficiază de un potențial considerabil în domeniul energiei eoliene, care contribuie semnificativ la producția totală.
- 800 MW din energie solară – parcurile solare din România sunt în continuă expansiune, iar prosumatorii (producători de energie individuali) contribuie la sporirea producției de energie curată.
- 650 MW din termocentrale pe cărbune și gaz – surse tradiționale care funcționează pe baza resurselor fosile, dar care sunt optimizate pentru a minimiza impactul asupra mediului.
- 40 MW din biomasă – o sursă de energie regenerabilă ce se bazează pe materii organice.
- Stocare de energie – aproximativ 40 MW din stocare, care ajută la echilibrarea fluctuațiilor cererii și ofertei de energie.
Burduja a subliniat că aceste surse sunt interconectate și funcționează sincronizat pentru a asigura o stabilitate energetică ridicată pe termen lung.
Burduja despre exportul de energie: România joacă un rol important în regiune
Un alt punct subliniat de ministrul Burduja este că România nu doar că își acoperă propriile nevoi energetice, dar și exportă energie în țările vecine. Acest lucru demonstrează performanța și stabilitatea sistemului energetic românesc, care reușește să furnizeze energie nu doar pentru consumul intern, dar și pentru piețele externe.
„România nu doar că își asigură consumul intern, dar exportă în mod constant aproximativ 400 MW către țările vecine, ceea ce confirmă eficiența sistemului nostru energetic.” a spus el.
Aceasta reprezintă un semn al performanței și fiabilității energetice ale țării, în contextul în care România se află într-o zonă geografică cu provocări în ceea ce privește furnizarea continuă de energie, dar și într-o perioadă de volatilitate internațională, generată de crizele economice și geopolitice.
Liniștea înaintea alegerilor: nu există riscuri pentru ziua votului
În contextul apropierii alegerilor prezidențiale din 2025, Burduja a fost întrebat și despre eventualele riscuri pentru ziua votului. Ministrul a dat asigurări că nu există niciun risc de disfuncționalități majore în furnizarea energiei electrice și că sistemul va funcționa la capacitate maximă.
„Deși au apărut speculații alarmiste pe rețelele sociale, nu există nicio amenințare reală. Sistemul energetic va funcționa în parametri normali și nu vor exista pene de curent de amploare. Lucrările de mentenanță și întreținere sunt deja planificate și se desfășoară conform programului”, a explicat Burduja.
Mai mult, el a adăugat că Ministerul Energiei monitorizează constant rețelele și ia măsuri preventive pentru a asigura o funcționare fără probleme a sistemului energetic în perioada alegerilor.
Măsuri de prevenire a dezinformării. Burduja atenționează
În ciuda declarațiilor oficiale, speculațiile și dezinformările privind riscurile de blackout continuă să circule în mediul online. Sebastian Burduja a avertizat că aceste zvonuri pot avea efecte negative asupra încrederii populației în sistemul energetic și a făcut un apel la responsabilitate.
„Este important ca toți cetățenii să înțeleagă că nu există niciun risc real în privința aprovizionării cu energie electrică. Dezinformarea nu face decât să creeze panică inutilă. Suntem într-un sistem energetic stabil și avem toate măsurile necesare pentru a face față oricărei situații neprevăzute”, a declarat Burduja.
În acest sens, ministrul a adăugat că autoritățile sunt pregătite să combată dezinformarea prin informarea corectă și constantă a publicului despre realitatea situației energetice.
Sebastian Burduja: România este pregătită pentru orice provocare energetică
Sebastian Burduja a încheiat declarațiile sale cu un mesaj ferm și optimist privind viitorul energetic al României: „Avem un sistem energetic robust și diversificat, care ne permite nu doar să ne asigurăm necesarul de energie, ci și să exportăm. Suntem pregătiți pentru orice provocare și vom asigura continuitatea furnizării de energie, fără riscuri pentru cetățeni.”
Ministrul a subliniat că, pe termen lung, România va continua să investească în energie curată și sustenabilă, precum și în modernizarea infrastructurii, pentru a face față cerințelor tot mai mari ale unei economii în expansiune și pentru a se conforma angajamentelor climatice internaționale.
