Se pregătește omenirea pentru „jocurile foamei”? Nu este vorba despre vreo „prelungire” a cunoscutei serii SF Jocurile Foamei, ci despre un avertisment care a apărut recent în Financial Times.
Tensiunile geopolitice și schimbările climatice vor duce la războaie purtate pentru sursele de hrană, iar acestea vor fi mai mari decât conflictele declanșate pentru petrol. Avertismentul aparține șefului uneia dintre cele mai mari companii de comerț cu produse agricole din lume.
„Am purtat multe războaie pentru petrol. Vom lupta războaie și mai mari pentru alimente și apă”, a spus Sunny Verghese, directorul executiv al Olam Agri, o casă de comerț agroalimentar cu sediul în Singapore, relatează Financial Times.
Într-un discurs susținut la conferința Redburn Atlantic și Rothschild de săptămâna trecută, Verghese a avertizat că barierele comerciale impuse de guvernele care încearcă să își mărească proviziile interne de alimente a exacerbat inflația produselor alimentare. Marii comercianți de produse agricole, care au obținut profituri record în 2022, după ce Rusia a invadat Ucraina, iar prețurile la alimente au explodat, au fost acuzați că accentuează inflația prețurilor la alimente prin impunerea unor marje comerciale menite să sporească profitul.
Jocurile foamei și provizii de mărfuri strategice
Sunny Varghese, însă, susține că inflația ridicată a prețurilor la alimente este o consecință parțială a intervenției guvernelor. Proliferarea barierelor comerciale netarifare în 2022 (1.266 la număr, în 154 de țări) ca răspuns la declanșarea războiului „a creat un dezechilibru exagerat între cerere și ofertă”.
Țările mai bogate au început să își facă provizii cu mărfuri strategice, ceea ce a dus la o cerere exagerată și, în consecință, la prețuri mai mari, potrivit lui Verghese. „India, China, toată lumea are rezerve de marfă. Asta alimentează problema globală.” Prețurile la alimente au început să crească odată cu pandemia de Covid-19 și au explodat după ce Rusia a invadat Ucraina, în timp ce unii exportatori de grâne și îngrășăminte au fost blocați din cauza conflictului.
La toate acestea se adaugă și schimbările climatice care afectează mult producția agricolă globală, ceea ce a făcut ca tot mai multe guverne să apeleze la politici protecționiste, mai subliniază Financial Times. În 2022, pe segmentul francofon al Internetului a apărut un video uluitor, în care Peter Brabeck-Letmathe, directorul general Nestlé, susținea că apa nu este un drept al omului și trebuie să fie privatizată și controlată de elită. Are sens să plecăm urechea la spusele șefului Nestlé, cea mai mare corporație mondială de producere a produselor alimentare, mai ales în contextul foamei proiectate de «autorii discursului» pentru anii imediat următori, potrivit noi.md.
„Jocurile foamei” au ca scop anumite acțiuni. Care anume?
Istoricul și publicistul Serghei Peresleghin este convins, că criza globală a alimentelor este doar o parte a proiectului de reducere a populației planetei. Argumentele în apărarea acestei poziții el le-a expus într-un interviu video. «Să vedem, ce forțe sociale beneficiază », – propune Peresleghin. În opinia sa, discuțiile despre încălzirea globală au ca scop anumite acțiuni. Care anume? «Noi din nou ne ciocnim de contradicția clasică între proiectul de dreapta și cel de stînga al dezvoltării lumii, în care proiectul de stînga spune că viitorul trebuie să fie pentru toți sau pentru nimeni. Iar cel de dreapta – că nu toți au dreptul la viitor. Așa că cel de dreapta mereu ajunge la necesitatea reducerii populației”, spune istoricul. El susține că tot felul de sfaturi privind reducerea populației, feminismul, LGBT – întreaga zonă asociată cu distrugerea interacțiunii normale firești a sexelor și nașterea copiilor în lumea occidentală, totul a început mult înainte de discuțiile privind încălzirea globală.
„Deja în anii 70 vedem primele elemente ale acestor acțiuni, iar la începutul anilor 90 exista deja un sistem multilateral dezvoltat. El includea totul, și educația preșcolară timpurie, și infrastructura dezvoltată”, amintește Peresleghin. El menționează, că aici se vede perfect politica de reducere a numărului de locuitori ai planetei. Această politică a trecut prin trei etape de bază. Prima – măsurile de limitare a natalității în țările în curs de dezvoltare, dar principalul – impactul informațional. „Către mijlocul anilor 90 a devenit clar, că impactul mediatic se manifestă îndeosebi în țările dezvoltate – acolo unde se citește, se ascultă posturile de radio, se vizionează programe TV și filme, unde este dezvoltată infrastructura de influențare a tinerei generații. Anume acolo s-a redus drastic natalitatea și, respectiv, a sporit mortalitatea”, spune publicistul.
Încercare de a reveni la trecutul foarte îndepărtat
El atrage atenție faptului, că în țările în curs de dezvoltare nu s-a produs nimic asemănător, acolo din contra are loc creșterea sporită a populației. S-a dovedit, că în aceste țări propaganda dată nu influențează formatul tradițional al familiei.
„Sensul acestei «inițiative», – explică Peresleghin, – este că pentru a reduce emisiile de СH4 trebuie să fie reduse bovinele, apoi și toate celelalte dobitoace, și desigur – producerea îngrășămintelor și în general agricultura, inclusiv cultivarea plantelor. Toate acestea, la fel, influențează producerea metanului. Deci, agricultura trebuie redusă la minim, iar în ideal – distrusă definitiv”.
Deci, în opinia lui Peresleghin, prima etapă, desfășurată în anii 70 -90, a fost încercarea de a reduce populația la nivelul societății post-industriale. Măsurile mediatice, limitarea natalității, propaganda LGBT, libertatea femeii, etc. „Ceea ce se face în prezent este o încercare de a reveni la trecutul foarte îndepărtat. Dincolo nu de faza industrială, ci de cea tradițională. Dincolo de neolitic. Și de a restabili cumva formatele mezolitice de consum. Evident, nu toți vor să reducă cultivarea plantelor, dar trebuie să înțeleagă că în agricultură creșterea animalelor și a plantelor sunt legate reciproc, dacă distrugem zootehnia, inevitabil distrugem și cultivarea plantelor. Așa că este vorba anume despre distrugerea agriculturii, și astfel – a structurii neolitice a civilizației”.
O lovitură, în urma căreia pe planetă producerea de cereale se va reduce cu 20-25%, iar a produselor animaliere – de două ori, este absolut reală în perspectiva deceniului următor, este convins el. Ceea ce va însemna o foame colosală, inumană în țările Lumii a Treia, o luptă colosală pentru hrană. Iar o parte dintre țările, pe care noi tradițional le considerăm din Lumea a Treia, demult dețin deja arma nucleară…
Citiți și: Eveniment. Efectul Picasso – strategie de marketing sau pur și simplu foame de artă?
