Sebastian Burduja, Ministrul Energiei, a declarat marţi, că fiecare minister, agenţie, fiecare instituţie de nivel naţional şi local trebuie să îşi facă o analiză foarte atentă, să vadă câţi oameni livrează cu adevărat în interesul cetăţenilor români.
“Avem o criză de muncă în sectorul privat şi cu siguranţă mediul privat apreciază orice posibil angajat”
Ministrul susține că cei care livrează ar trebui să fie motivaţi să performeze în continuare, în timp ce cei care nu livrează, avem o criză de muncă în sectorul privat şi cu siguranţă mediul privat apreciază orice posibil angajat.
”M-aş uita foarte atent la angajaţii de la stat, câţi livrează, câţi nu livrează”, a spus ministrul Energiei, în contextul măsurilor discutate în cadrul Executivului perntru reducerea deficitului.
Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, proiect de reorganizare a ministerului
Sebastian Burduja a arătat că la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a pus în consultare publică un proiect de reorganizare a ministerului, în care a redus aparatul cu 10 -15%.
”Cred că am fost singurul minister care am făcut chestiunea asta. Nu a mai apucat să fie adoptată de Guvern fiindcă s-a schimbat Guvernul. Cred că fie minister, fiecare agenţie, fiecare instituţie de nivel naţional şi local trebuie să îşi facă o analiză foarte atentă, să vadă câţi oameni livrează cu adevărat în interesul cetăţenilor români.
Cei care livrează să fie motivaţi să performeze în continuare, cei care nu, avem o criză de muncă în sectorul privat şi cu siguranţă mediul privat apreciază orice posibil angajat”, a mai subliniat Burduja.
Guvernul îşi doreşte un sistem bugetar ”mai suplu şi mai eficient”
Simona Bucura Oprescu, Ministrul Muncii, a afirmat, luni seară, că Guvernul îşi doreşte un sistem bugetar ”mai suplu şi mai eficient” şi că vor fi făcute economii prin cheltuieli directe şi indirecte. Potrivit ministrului, nu vor mai fi făcute angajări, iar şefii de birouri vor fi remuneraţi potrivit numărului persoanelor din subordine, nu al posturilor.
Propunerea liderului PNL Nicolae Ciucă privind reducerea cheltuielilor în toate ministerele a fost agreată luni, în şedinţa coaliţiei de guvernare.
Ministrul Muncii a fost întrebat, luni seară, la Digi 24, despre reducerea a 200.000 de posturi din sistemul bugetar, cum ar fi agreat liderii coaliţiei, şi a afirmat: ”Ne dorim un sistem bugetar mai suplu şi mai eficient”.
Ministrul explică faptul că ”vor fi economii atât prin cheltuieli directe, cât şi indirecte”
”Aceste posturi dispărând din organigramele instituţiilor şi în cazul unde se mai puteau face angajări, aceste angajări nu vor exista (…) Şi atunci ceea ce ne dorim este un aparat bugetar mai suplu şi mai eficient, astfel încât să existe undeva echilibru între ceea ce produc cei din mediul privat şi cheltuielile publice”, a mai declarat Simona Bucura Oprescu.
Ministrul Muncii a explicat cum şefii de birouri din instituţiile publice sunt remuneraţi în funcţie de posturile din subordine, chiar dacă acestea sunt neocupate, deci nu au efectiv angajaţi în subordine.
”Se ţine cont de numărul de posturi din organigramă, nu de numărul de posturi ocupate în organigramă (…) Şi atunci acesta este principiul prin care premierul Marcel Ciolacu taie în carne vie şi vine cu această idee de a veni cu o reformă a administraţiei care să aducă o administraţie eficientă şi suplă”, a explicat Simona Bucura Oprescu.
Ciolacu: „Nu vor fi introduse impozite noi, se va lucra exact pe ceea ce ne-am asumat”
Premierul Marcel Ciolacu a declarat însă că rectificarea nu va aduce impozite noi și nici creșteri ale impozitelor și taxelor existente.
„Anul acesta, trebuie să ne încadrăm într-un deficit pe 4,4. Există o execuţie bugetară până la jumătatea anului, raportată de Ministerul de Finanțe şi este normal să avem şi o analiză, pentru că obiectivul României este de a se încadra în acest deficit, astfel încât dobânzile de refinanțare să nu crească”, a spus primul-ministru.
Marcel Ciolacu a subliniat că nerespectarea acordului cu Comisia Europeană în privința deficitului bugetar poate să influențeze eventualele fonduri europene adresate României și să afecteze implementarea reformelor din PNRR.
„Am avut până acum două sau trei întâlniri. Este evident că trebuie luate anumite măsuri, nu numai de reducere, şi în ceea ce priveşte veniturile, lucrul acesta se știa încă din luna mai, în urma avertismentului venit de la Comisia Europeană. (…)
Nu se va mări niciun impozit. Nu vor fi introduse impozite noi, se va lucra exact pe ceea ce ne-am asumat în acest moment, nu eu, Marcel Ciolacu, şi nici PSD nu am contribuit la proiectul PNRR, dar este un lucru asumat de către statul român şi vom încerca să scoatem cât mai mult din excepţii, mai ales că avem un jalon de îndeplinit asumat în PNRR”, a mai spus premierul Ciolacu.
Aproape 53 de miliarde de lei, cheltuielile cu salariile bugetarilor
Deficitul bugetar a urcat la 2,32% din PIB după primele cinci luni din acest an, mai exact de la 1,72% din PIB la finalul lunii aprilie, în condițiile realizării unor venituri totale de 197,54 miliarde de lei, în creștere cu 10,4%. Au fost înregistrate însă și cheltuieli de 234,45 miliarde de lei, în urcare cu 17,3%, potrivit datelor transmise la finalul lunii iunie de Ministerul Finanțelor.
Cheltuielile de personal au însumat 52,82 miliarde de lei, în creștere cu 9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 14,41 miliarde de lei
Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,49 miliarde de lei ca urmare a prefinanţării în primele cinci luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023.
Astfel, după primele cinci luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 57,4% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 82,3 miliarde de lei, în creştere cu 11,1%
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe primele cinci luni ale anului 2023 au fost în sumă de 1,65 miliarde de lei, precum şi de majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.
În ceea ce privește cheltuielile cu subvenţiile, acestea au fost de 8,08 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (2,51 miliarde de lei), care reprezintă 31,04% din totalul subvenţiilor.
Alte cheltuieli au fost de 4,07 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 20,11 miliarde de lei, cu 48,9% mai mari comparativ aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 25,51 miliarde de lei, în creştere cu 55,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 16,45 miliarde de lei.
De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 59,8% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.
CITEȘTE ȘI:
Rareş Bogdan, despre soarta lui Marcel Boloș în PNL: „I-am spus să nu se comporte ca un contabil”
