Teatrul din Ploieşti, care în perioada 7-12 noiembrie organizează a XIII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Toma Caragiu, anunţă că, în urma adoptării Ordonanţei de Urgenţă care vizează aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, este nevoit să renunţe la două dintre spectacolele incluse în programul festivalului, ambele cu toate biletele vândute.
”Stimaţi spectatori,
Din păcate, am fost nevoiţi să restrângem bugetul necesar organizării celei de-a XIII-a ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru Toma Caragiu, ca urmare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 90 din 27 octombrie 2023, ce vizează aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023”, a anunţat, joi, Teatrul ”Toma Caragiu” din Ploieşti.
Ca urmare, s-au anulat următoarele reprezentaţii din programul evenimentului:
Marţi, 7 noiembrie, Ora 19:30 – Casa de Cultură a Studenţilor: ”Trash!”, regia: David Ottone, o producţie a Yllana & Töthem Company, Spania; Miercuri, 8 noiembrie, Ora 18:30 – Sala Teatrului de Animaţie ”Imaginario”: ”Maria Tănase. O poveste”, text şi regie: Carmen Lidia Vidu – Teatrul de Stat Constanţa.
Reprezentanţii instituţiei prezintă scuze spectatorilor şi anunţă că aceştia pot primi contravaloarea biletelor achiziţionate de la Agenţia Teatrală, la cerere, până vineri, 17 noiembrie, în cazul biletelor cumpărate online, suma urmând a fi rambursată pe cardul de pe care a fost făcută plata”.
Salarizarea în domeniul cultural, „jenant de mică”
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a declarat pe 15 octombrie, la Deva, că salarizarea în domeniul cultural este una “jenant de mică”, ce nu stimulează profesioniştii să-şi dorească să lucreze în acest sector, cu toate că este nevoie de specialişti, motiv pentru care a propus o nouă lege a salarizării în această sferă de activitate.
Raluca Turcan a menţionat că de la preluarea funcţiei de ministru al Culturii şi-a concentrat activitatea pe câteva direcţii principale, iar una dintre ele se referă la salarizarea în domeniul cultural. În acest context, ea a precizat că a propus o nouă lege a salarizării în Cultură, proiectul actului normativ fiind acceptat de Ministerul Muncii.
“În condiţiile în care salarizarea în domeniul cultural este una jenant de mică, am primit confirmarea că faptul că am realizat o variantă de lege a salarizării pentru domeniul cultural prin care să fie stimulaţi debutanţii, să fie înlăturate inechităţile de salarizare între funcţiile de management şi execuţie din domeniul cultural, să fie redus decalajul dintre instituţiile aflate în subordinea autorităţilor naţionale şi cele locale, mă face să afirm, fără nicio reţinere, că, dacă aceste propuneri pe care noi le-am transmis Ministerului Muncii şi care au fost acceptate de către Ministerul Muncii vor intra în vigoare, atunci profesioniştii vor intra în domeniul cultural şi, în acelaşi timp, angajaţii din domeniu vor fi stimulaţi să performeze”, a spus ministrul Culturii.
“Nu poţi să determini oamenii să activeze în domeniul cultural, dacă ei au perspectiva unei salarizări la pământ”.
Ministrul Culturii s-a aflat duminică în judeţul Hunedoara, unde a vizitat mai multe obiective culturale şi istorice.
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a dat asigurări că nu se desființează instutuții de cultură în urma măsurilor fiscale ci se vor face doar unele reorganizări.
“Cred că mai bine am putea sintetiza ce s-ar fi putut pierde dacă și cultura ar fi fost vizată de reducerea cheltuielilor. Dintr-un buget de 0,8 la sută să reduci cheltuieli este pur și simplu ridicol. Datorită unui efort comun pe care l-am făcut și cu societatea civilă, și cu profesioniști din domeniu am reușit în discuțiile cu colegii din Guvern ca pe cultură, aceste reorganizări, reduceri de cheltuilei să nu afecteze activitatea culturală (…) Nu se desființează instituții de cultură, așa cum a existat o panică generală”, a spus Raluca Turcan la TVR.
„Vom putea discuta doar despre niște reorganizări ale unor instituții care nu vizează partea de patrimoniu, indentitate națională, pe instituții de cultură care sunt create prin legi date de către Parlamentul României, speciale sau prin acte de donații. Practic, instituții tehnice pot fi reorganizare dar în niciun caz sub presiunea timpului, ci până în 2025. La nivelul local, pentru că și acolo ne interesează, am reușit ca nicio instituție de cultură să nu intre în procesul de comasare. A fost eliminat articolul respectiv. Am reușit să nu creștem TVA-ul la carte, la biletele pentru concerte, muzee, târguri de carte s.a.m.d””, a conchis ministrul Culturii.
Biletele la concerte s-ar putea scumpi
Biletele la concerte s-ar putea scumpi chiar cu 50%, odată cu creșterea TVA de la 5 la 19%, așa cum intenționează Guvernul. Vor fi afectate toate tipurile de evenimente culturale, de la spectacole de teatru, concerte sau festivaluri.
Guvernul intenționează să scoată sumele colectate ca accize din cifra de afaceri (CA) și să majoreze TVA de la 5% la 9% pentru concerte și spectacole, dar și să adopte o serie de modificări ale proiectului cu măsuri fiscale și de restructurare în ce privește autoritățile locale, au declarat surse guvernamentale pentru profit.ro. De asemenea, Guvernul a renunțat la intenția de a permite acordarea în numerar a bonurilor de masă, dar va veni cu o ordonanță care va limita comisioanele percepute de emitenții de tichete.
Guvernul intenționează să adopte aceste modificări în ședința care are loc luni, urmând ca, odată adoptat, o cerere de asumare a răspunderii pe acest proiect de lege să fie trimisă la Parlament. Ședința comună pentru asumarea răspunderii ar urma să aibă loc miercuri, mai arată profit.ro
Sursa citată a scris recent despre impozitarea sumelor colectate de firme ca accize. Astfel, potrivit proiectului pus în dezbatere, la calculul cifrei de afaceri asupra căreia se va aplica impozitul de 1%, de achitat în cazul în care acesta este mai mare decât impozitul de 16% pe profit, nu se exclud sumele colectate de companii ca accize și pe care trebuie să le vireze la bugetul statului. Cum accizele sunt impozite indirecte pe consum, dacă Guvernul aplică impozitul de 1% și la accize, ar însemna în fapt impozitarea impozitelor în scopul acoperirii găurilor la bugetul statului. Printre produsele la care statul percepe accize se numără produse din tutun, alcool, inclusiv berea sau vinul, combustibili (păcură), carburanți (benzină, motorină), gaz petrolier lichefiat, gaz natural, cărbune, electricitate și odată cu adoptarea proiectului cu măsuri fiscale, băuturile cu conținut ridicat de zahăr, cum sunt cele carbogazoase.
Guvernul ar urma însă să decidă în ședința de astăzi să excludă accizele din calculul cifrei de afaceri.
O altă modificare vizează TVA pentru concerte și spectacole. În timp ce inițial a existat intenția de a majora de la 5% în prezent chiar la 19% cota de TVA pentru acestea, iar ministrul Finanțelor Marcel Boloș, a anunțat într-o conferință de presă săptămâna trecută că se va rămâne la 5%, Guvernul vrea acum să crească TVA pentru astfel de evenimente la 9%.
De asemenea, în cazul instituțiilor cu mai puțin de 50 de angajați care trec în subordinea autorităților locale, va rămâne la decizia acestora oportunitatea comasării respectivelor instituții.
O încercare de a atrage atenția de la adevăratele probleme ale administrației?
În contextul în care primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat intenția de a închide mai multe instituții culturale bucureștene (Centrul cultural Lumina, Centrul Dalles, Casa Artelor Dinu Lipatti și Centrul Expo Arte), Gabriela Firea a reacționat printr-o postare pe pagina sa de Facebook.
Și a catalogat acțiunea actualului edil drept o diversiune și o manipulare, o încercare de a atrage atenția de la adevăratele probleme ale administrației.
„Educația și cultura nu sunt cheltuieli nejustificate, așa cum consideră primarul Nicușor Dan! Încă o reușită în <<Noul București>>: desființarea instituțiilor de cultură! O diversiune îmbrăcată frumos sub forma unei reforme și a economiei la bugetul orașului”, a spus fostul primar general. „A primit de două-trei ori mai mulți bani de la Guvern, față de mandatul meu. Până și gradul de îndatorare a fost ridicat și tot nu e bine. Închiderea instituțiile pentru economie la buget este o manipulare. De fapt, este încă o măsură prin care primarul <<reformist>> distrage atenția de la adevăratele probleme ale Capitalei: mizeria, lipsa apei calde și a investițiilor în termoficare, traficul, poluarea, parcurile neîngrijite”, a mai spus Gabriela Firea.
„În plus, este multă rea intenție și meschinărie. Nicușor Dan amestecă cu bună știință în discuție desființarea unor instituții de cultură cu altele, special ca bucureștenii să nu mai înțeleagă nimic. Sceneta desființării instituțiilor cu bugete mari, cheltuitoare și inutile este o încercare de a-i minți încă o dată pe bucureșteni în față, dar și o desconsiderare chiar a promisiunilor importante făcute în campanie. Investiția în cultură este si-așa mică în Capitală și nu e o piedică în dezvoltarea orașului. Din contră. Asta ne arată, încă o dată, că avem un primar general care nu înțelege cum funcționează Administrația. Trei ani aceste instituții au putut funcționa, nu au fost inutile și acum, brusc, în an electoral e nevoie de acțiuni de imagine reformate, cu prețul a zeci de oameni lăsați pe drumuri”, afirmă Gabriela Firea.
„Nicușor Dan se joacă de-a reformistul, dar o face tare prost! Dacă îi păsa de oameni și dacă dădea dovadă de înțelepciune, eficientiza aceste instituții. Prin decizia sa niște oameni ajung șomeri (…). Sunt bucureșteni cărora în loc să le crească salariile, cum a promis, Nicușor Dan le desființează locurile de muncă. Și marea economie la buget este o poveste mincinoasă, o manipulare grosolană. Centrul Cultural Expo Arte are în 2023 un buget de 3,2 milioane lei – 0,028% din bugetul Capitalei. Centrul Cultural Lumina are în 2023 un buget de 4,2 milioane lei, adică 0,037% din bugetul Capitalei. Casa Artelor Dinu Lipatti are în 2023 un buget de 2,3 milioane lei, vorbim despre 0,02% din bugetul Capitalei”, mai spune fostul primar general.
„Consilierii generali PSD București se vor opune acestor decizii și vor începe o campanie de informare a bucureștenilor despre lucrurile bune pe care aceste centre culturale le-au făcut pentru oameni. Îi invităm alături și pe spectatorii sau vizitatorii acestor instituții. Ce face și mai ales ce nu face primarul Capitalei ne afectează pe toți”, a conchis Gabriela Firea.
Raluca Turcan a convenit cu Ministerul Finanțelor să nu fie majorată TVA la în cazul cărților și al biletelor pentru spectacole și concerte
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, susține că a convenit cu Ministerul Finanțelor să nu fie majorată TVA la în cazul cărților și al biletelor pentru spectacole și concerte. Ministrul spune că „reducerea cheltuielilor a fost unul din primele aspecte discutate” în cadrul negocierilor cu Ministerul Finanțelor.
„În negocierile cu Ministerul Finanţelor, reducerea cheltuielilor a fost unul din primele aspecte discutate. Şi am bătut în cuie să nu crească TVA la carte, să nu crească TVA la bilete pentru spectacole şi concerte, astfel încât să stimulăm consumul de cultură şi să creştem accesul la cultură.
Mai mult decât atât, pentru că mă preocupă ce se întâmplă cu cititul, cu accesul la cultură în România, ministerul poate să deruleze anual nişte programe culturale, care au un plafon care variază, iar anul acesta proiectul cel mare de acces la cultură l-am făcut pe lectură şi pe stimularea cititului şi editurii de carte”, a declarat ministrul Culturii, sâmbătă, 9 septembrie, la Digi 24.
Scrisoarea deschisă a Muzeului Naţional de Artă al României
Consiliile ştiinţific şi de administraţie ale Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR) specifică, la finele lunii august, într-o scrisoare deschisă, cu mesaj către prim-ministrul Marcel Ciolacu, că măsurile fiscale bugetare, preconizate de Guvern, „ar diminua şi mai mult capacitatea muzeului nostru şi a altor muzee, cu care noi colaborăm la diverse proiecte, de a-şi îndeplini misiunea într-un mediu cultural extins la nivelul întregii Uniuni Europene”.
Consiliile ştiinţific şi de administraţie ale Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR) se alătură luărilor de poziţie exprimate de ministrul Culturii, Raluca Turcan, de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală, de Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor, de Reţeaua Naţională a Muzeelor cu privire la consecinţele grave pe care le va avea implementarea prevederilor documentului de lucru privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, asupra sectorului public cultural.
Conform textului scrisoarii, „activând în cel mai important muzeu de artă al ţării ne-am confruntat şi ne confruntăm şi noi, ca şi alte muzee, cu problemele specifice ale acestui domeniu, acumulate în ultimele trei decenii: subfinanţarea şi lipsa acută de personal. Acestea pun în pericol cel mai important patrimoniu de artă al ţării sub aspectul lipsei personalului care ar trebui să asigure studierea, conservarea, restaurarea şi securitatea operelor de artă, precum şi realizarea activităţilor corespunzătoare valorificării patrimoniului de artă pe linie cultural-artistică şi educativă”.
Semnatarii precizează că România că alocarea de bugete reduse dar şi restricţiile cu privire la angajarea personalului necesar în ultimii ani „subminează capacitatea MNAR de a atinge standardele calitative şi cantitative necesare funcţionării instituţionale”.
„Măsurile preconizate ar diminua însă şi mai mult capacitatea muzeului nostru şi a altor muzee, cu care noi colaborăm la diverse proiecte, de a-şi îndeplini misiunea într-un mediu cultural extins la nivelul întregii Uniuni Europene, şi, prin efectele globalizării, la nivelul întregii lumi dar, înainte de orice, de îndeplinirea funcţiilor legale, derivate din obligaţiile constituţionale ale statului român de a asigura „protejarea şi conservarea moştenirii culturale” – Constituţia României, art. 33 alin. (3). Prin urmare, este de datoria noastră profesională şi de conştiinţă să vă semnalăm că patrimoniul cultural al ţării noastre va fi şi mai mult periclitat de preconizatele măsuri.
În mod cert, efectele vor fi drastic negative atât în plan naţional cât şi pe plan internaţional în condiţiile în care o serie de proiecte sunt deja angajate pe termen scurt, mediu şi lung. În primul rând, patrimoniul naţional cultural, pe care generaţiile de acum l-au moştenit şi pe care sunt obligate să-l transmită generaţiilor următoare, va avea de suferit prin neasigurarea personalului necesar care să asigure buna lui gestionare şi prin dezorganizarea unui sistem cultural conceput să răspundă nevoilor sale reale”, se arată în scrisoare deschisă semnată de Consiliul Ştiinţific, Consiliul de Administraţie şi directorul general Călin Stegerean.
Așezămintele „Ion I.C. Brătianu” din București vor fi consolidate
„Așezămintele „Ion I.C. Brătianu” din București vor fi consolidate și restaurate”, scrie ministrul Culturii, Raluca Turcan, pe pagina sa de Facebook.
Am semnat documentația pentru licitarea fazei D.A.L.I. (Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție) a proiectării lucrărilor de consolidare și restaurare pentru încă un monument istoric aflat într-o stare gravă de degradare și care a deservit Serviciul Colecții Speciale al Bibliotecii Naționale a României.
Astăzi, Unitatea de Management a Proiectului a publicat în SEAP anunțul de participare nr. CN1058659 pentru contractarea serviciilor de elaborare a D.A.L.I., estimate la o valoare de 969.514 de lei fără TVA, pentru Așezămintele „Ion. I.C. Brătianu” din București.
Așezămintele „Ion I.C. Brătianu”, fostă reședință a familiei Brătianu și bijuterie a arhitecturii interbelice, se află în folosința Bibliotecii Naționale a României, dar au fost funcționale doar până în 2012, moment din care imobilul s-a degradat în ritm accelerat. Respectând dorința fondatorului, clădirea va fi redată publicului ca bibliotecă, unde se vor organiza evenimente culturale, expoziții și conferințe, pentru a evidenția valoarea colecțiilor de carte rară, grafică, periodice vechi, fotografii și documente de arhivă esențiale pentru istoria României și a regiunii sud-est europene.
Investiția este inclusă în Proiectul LD 2097 (2021) privind reabilitarea patrimoniului construit și a clădirilor cu destinație culturală, finanțat de Guvernul României în parteneriat cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului.