Guvernul a anunțat modificarea Legii privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, printr-un proiect care extinde regulile de integritate atât înainte, cât și după ocuparea unei funcții publice.
Anunțul a fost făcut de Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, în cadrul unei conferințe de presă susținute joi la Palatul Victoria.
O lege care nu se mai oprește la ușa biroului
Proiectul introduce un concept important: responsabilitatea post-mandat.
Demnitarii și personalul contractual din instituțiile publice vor trebui să declare activitățile profesionale din ultimul an înainte de numire, dar și intențiile de angajare după finalizarea mandatului.
În teorie, măsura pare simplă. În practică, ea încearcă să rupă cercul vicios al „ușii rotative”, acel traseu familiar prin care unii oficiali trec cu ușurință din funcții publice în companii private, pentru ca apoi să revină în instituții cu mai multă influență și relații consolidate.
Potrivit Ioanei Dogioiu, scopul este „prevenirea conflictelor de interese și crearea unui cadru coerent de integritate în serviciul public”.
Ce se schimbă concret
În termen de 15 zile de la numire sau alegere, persoanele vizate trebuie să depună o declarație pe propria răspundere privind activitățile din ultimele 12 luni.
După finalizarea mandatului sau contractului, aceleași persoane trebuie să notifice Agenția Națională de Integritate înainte de a colabora cu companii sau entități private.
Nerespectarea acestor obligații poate duce la sancțiuni contravenționale de până la 10.000 de lei.
Integritatea între idee și aplicare
Pe hârtie, totul pare impecabil: reguli clare, termene precise, sancțiuni concrete.
Dar, așa cum știm, integritatea nu se poate impune printr-o semnătură, se construiește prin exemplu.
România are deja un cadru legislativ extins privind incompatibilitățile și conflictele de interese. Problema n-a fost niciodată lipsa legilor, ci absența consecvenței în aplicarea lor.
Cei care au știut să navigheze sistemul au găsit mereu portițe, iar cei corecți au fost adesea cei mai expuși.
Această nouă formă a Legii ANI promite să închidă o parte dintre acele portițe. Rămâne de văzut însă dacă mecanismul va fi aplicat cu aceeași fermitate pentru toți, de la miniștri până la personalul contractual.
Nu există administrație curată fără memorie instituțională.
Legea aceasta pare să spună un lucru simplu, dar esențial: integritatea nu se termină odată cu mandatul.
Dacă statul va reuși să trateze cu aceeași rigoare plecările din sistem precum tratăm intrările, atunci poate, în sfârșit, integritatea va deveni nu doar o cerință birocratică, ci un reflex al celor care servesc publicul.
