Institutul pentru Schimbare Globală pe care-l conduce fostul premier laburist britanic Tony Blair a continuat să încaseze pentru activităţi de consultanţă bani din partea guvernului saudit chiar şi după asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi în anul 2018, scrie duminică ziarul britanic The Sunday Times, preluat de agenţia spaniolă EFE și de Agerpres.
Reamintim că Khashoggi a fost ucis la 2 octombrie după ce a fost sedat în consulatul ţării sale din Istanbul, unde a fost dezmembrat de cinci responsabili saudiţi.
După ce serviciile secrete americane au concluzionat că prinţul moştenitor este cel care a ordonat asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi, fostul premier britanic a intenţionat să reexamineze „în general” legăturile sale cu Arabia Saudită, iar „mai mulţi înalţi responsabili (ai institutului) i-au sugerat că există motive etice şi de reputaţie pentru a o face”, notează săptămânalul britanic.
„Cu toate acestea, (Blair) se temea că-şi va pierde influenţa pe lângă prinţul moştenitor” saudit, dezvăluie The Sunday Times, care-şi însoţeşte articolul cu un comunicat al institutului condus de Tony Blair.
„Menţinerea acestei relaţii era justificată”, susține institutul lui Blair. În acest comunicat un purtător de cuvânt al institutului menţionat recunoaşte participarea acestuia la programul saudit „Vision 2030” în perioada ulterioară asasinării lui Khashoggi, în pofida „preocupării” generate de această crimă „teribilă”.
Dar, se adaugă în text, „opinia” fostului premier laburist britanic, „atunci şi acum”, este că „menţinerea acestei relaţii era justificată de importanţa” reformelor promise de Mohammad bin Salman, precum şi de „valoarea strategică” a Arabiei Saudite pentru Occident.
„Angajamentul reînnoit al SUA şi al naţiunilor occidentale faţă de Arabia Saudită şi faţă de prinţul moştenitor Mohammad bin Salman ilustrează că aceasta a fost decizia corectă”, se motivează în acelaşi comunicat.
Parchetul din Arabia Saudită a cerut pedeapsa cu moartea împotriva a cinci responsabili ai regatului
Jamal Khashoggi, care scria pentru The Washington Post şi pentru alte publicaţii critice la adresa lui Mohammad bin Salman, a intrat pe 2 octombrie 2018 în clădirea consulatului saudit din Istanbul pentru efectuarea unor formalităţi, dar nu a mai ieşit niciodată de acolo şi nici cadavrul său nu a fost găsit.
Procurorul-şef din Istanbul, Irfan Fidan, a concluzionat în urma anchetei că jurnalistul a fost ucis prin asfixiere şi apoi corpul său a fost dezmembrat.
Parchetul din Arabia Saudită a cerut pedeapsa cu moartea împotriva a cinci responsabili ai regatului puşi sub acuzare în cazul uciderii lui Jamal Khashoggi, precizând că jurnalistul saudit a fost sedat şi dezmembrat în cadrul consulatului ţării sale din Istanbul, conform procurorului general.
Rămăşiţele editorialistului au fost apoi predate unui agent din afara consulului
Potrivit procurorului general-adjunct Shaalan al-Shaalan, care este şi purtătorul de cuvânt al parchetului, Khashoggi a fost ucis la 2 octombrie după ce a fost sedat în consulatul ţării sale din Istanbul, unde a fost dezmembrat de cinci responsabili saudiţi.
Rămăşiţele editorialistului – în vârstă de 59 de ani la momentul faptelor – au fost apoi predate unui agent din afara consulului, a adăugat el. Unsprezece din cele 21 persoane arestate în legătură cu moartea lui Khashoggi luna trecută au fost inculpate, a spus reprezentantul parchetului, fără a face publice numele celor 11 inculpaţi.
Procurorul general a cerut astfel pedeapsa capitală pentru 5 dintre aceste persoane. Totodată, parchetul general a susţinut că prinţul moştenitor Mohammed bin Salman a aflat de asasinarea jurnalistului abia după comiterea faptei, prin intermediul „rapoartelor false” prezentate de agenţii responsabili cu operaţiunea şi „al mijloacelor de comunicare”.
Purtătorul de cuvânt al parchetului a mai spus că un fost director-adjunct al serviciului de informaţii al regatului, generalul Ahmed al-Assiri, este cel care a plănuit uciderea jurnalistului.
Ahmed al-Assiri ar fi ordonat aducerea cu orice preţ în ţară a lui Khashoggi.
„Aşteptăm un răspuns din partea Turciei la cererea noastră de a primi probele şi înregistrările audio legate de acest caz”, a mai afirmat oficialul, precizând că Riadul solicită Ankarei să semneze un acord „special” de cooperare asupra acestei anchete.
CITIȚI ȘI:
UPDATE: Cum arată noua reformă a sistemului bugetar (video)
