Fiecare categorie a Premiilor Nobel este aparte, dar au un numitor comun: creatorul lor. În cazul de față, Literatura a fost pentru Alfred Nobel „motiv de testament”. La 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel şi-a semnat ultimul testament, donând cea mai mare parte a averii sale unei serii de premii, Premiile Nobel.
Aşa cum era descris în testamentul lui Nobel, o astfel de recompensare a fost dedicată şi „persoanei care va fi produs în domeniul literaturii cea mai remarcabilă lucrare într-o direcţie ideală”, arată site-ul nobelprize.org.
Astfel, 115 premii Nobel pentru Literatură au fost acordate începând cu 1901. În total, 119 persoane au primit Premiul Nobel pentru Literatură în perioada 1901-2022.
Premiul Nobel pentru Literatură nu a fost acordat în şapte ocazii: în 1914, 1918, 1935, 1940, 1941, 1942 şi 1943. De ce nu au fost acordate premiile pentru literatură în acei ani? În statutul Fundaţiei Nobel se spune: “Dacă niciuna dintre operele luate în considerare nu se dovedeşte a avea importanţa indicată în primul paragraf, premiul în bani va fi rezervat până în anul următor. Dacă, chiar şi atunci, premiul nu poate fi acordat, suma va fi adăugată la fondurile restricţionate ale fundaţiei”.
Nobel pentru Literatură împărţit între două persoane doar în patru ocazii
Premiul Nobel pentru Literatură a fost împărţit între două persoane doar în patru ocazii. Ultima dată a fost în 1974. Împărţirea premiului Nobel este însă un fenomen mai frecvent în cadrul celorlalte categorii de premii Nobel.
De ce este premiul pentru literatură atât de rar împărţit? Probabil că acest lucru ţine de natura literaturii. Premiile pentru ştiinţă sunt deseori acordate în comun, deoarece realizările sunt comune sau sunt acordate pentru descoperiri înrudite.
Cele patru ocazii în care Nobelul a fost împărţit în literatură au fost:
1904 – Frédéric Mistral, José Echegaray
1917 – Karl Gjellerup, Henrik Pontoppidan
1966 – Shmuel Agnon, Nelly Sachs
1974 – Eyvind Johnson, Harry Martinson
Cel mai tânăr laureat al premiului pentru Literatură rămâne Rudyard Kipling
Până în prezent, cel mai tânăr laureat al premiului pentru literatură este Rudyard Kipling, cunoscut pentru „Cartea junglei”, care avea 41 de ani când a primit premiul pentru Literatură în 1907.
Cel mai în vârstă laureat al Premiului Nobel pentru literatură până în prezent este Doris Lessing, care avea 88 de ani când a primit premiul în 2007.
Scriitoarea suedeză Selma Lagerlöf – prima femeie care a primit premiul
17 femei au primit Premiul Nobel pentru Literatură. Scriitoarea suedeză Selma Lagerlöf (1858-1940) a fost prima femeie care a primit premiul, în 1909. Selma Lagerlöf a fost premiată cu cinci ani înainte de a fi aleasă în Academia Suedeză, instituţia care acordă Premiul Nobel şi care este responsabilă de selectarea laureaţilor Premiului Nobel pentru literatură.
1909 – Selma Lagerlöf
1926 – Grazia Deledda
1928 – Sigrid Undset
1938 – Pearl Buck
1945 – Gabriela Mistral
1966 – Nelly Sachs
1991 – Nadine Gordimer
1993 – Toni Morrison
1996 – Wislawa Szymborska
2004 – Elfriede Jelinek
2007 – Doris Lessing
2009 – Herta Müller
2013 – Alice Munro
2015 – Svetlana Alexievici
2018 – Olga Tokarczuk
2020 – Louise Glück
2022 – Annie Ernaux
Cine a refuzat Nobelul pentru Literatură
Două persoane au refuzat până acum Premiul Nobel pentru Literatură: Boris Pasternak, Premiul Nobel pentru Literatură din 1958, “a acceptat mai întâi, dar ulterior a fost determinat de autorităţile ţării sale (Uniunea Sovietică) să refuze premiul”.
Jean Paul Sartre, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1964, a refuzat premiul pentru că el a refuzat în mod constant toate onorurile oficiale.
Nu în ultimul rând, nimeni nu a primit Premiul Nobel pentru Literatură de mai multe ori.
În schimb, există o situaţie de acordare postumă. În 1931, Premiul Nobel pentru Literatură a fost acordat postum lui Erik Axel Karlfeldt. Din 1974, Statutul Fundaţiei Nobel stipulează că un premiu Nobel nu poate fi acordat postum, cu excepţia cazului în care decesul a survenit după anunţarea premiului Nobel.
Dag Hammarskjöld a primit, de asemenea, un premiu postum, Premiul Nobel pentru Pace în 1961.
Și ceva „special”: Mulţi cred că Winston Churchill a primit Premiul Nobel pentru Pace, dar, de fapt, acesta a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1953. Între 1945 şi 1953, Winston Churchill a primit 21 de nominalizări pentru premiul pentru literatură şi două pentru Premiul Nobel pentru Pace.
Jon Fosse a fost recompensat cu premiul Nobel pentru Literatură pe 2023
Scriitorul norvegian Jon Fosse a fost recompensat cu premiul Nobel pentru literatură pe anul 2023. Anunțul a fost făcut de Anders Olsson, membru al Academiei Suedeze din Stockholm şi preşedintele Comitetului Nobel pentru Literatură.
Jon Fosse a fost recompensat “pentru piesele şi proza sa inovatoare, care dau voce celor de nerostit”, conform nobelprize.org. Norvegianul scrie romane reduse la un stil care a ajuns să fie cunoscut sub numele de “minimalism Fosse”.
Fiecare premiu Nobel este însoţit anul acesta de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).
Anul trecut, Premiul Nobel pentru literatură a fost atribuit scriitoarei franceze Annie Ernaux, pentru ”curajul şi acuitatea detaşată cu care dezvăluie sursele, înstrăinările şi piedicile colective ale memoriei personale”, conform Academiei Suedeze.
Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, Premiile Nobel au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896). Prin testamentul său, omul de ştiinţă şi industriaşul suedez a decis şi înfiinţarea unui premiu Nobel pentru Literatură, menit să recompenseze “persoanele care oferă domeniului literar cele mai remarcabile contribuţii într-o direcţie ideală”, conform documentului citat de nobelprize.org.
S-a adjudecat Nobelul pentru Chimie
Orice persoană care studiază chimia învaţă că proprietăţile elementelor sunt guvernate de numărul lor de electroni. Totuşi, atunci când materia este micşorată la nivelul nanodimensiunilor, apar fenomenele cuantice. Ele sunt guvernate de mărimea materiei.
“Punctele cuantice au multe proprietăţi fascinante şi neobişnuite. Şi mai important, ele au culori diferite în funcţie de mărimea lor”, a precizat Johan Aqvist, preşedintele Comitetului Nobel pentru Chimie.
Fizicienii ştiau de multă vreme că, în teorie, efectele cuantice dependente de mărime ar putea să apară în nanoparticule, dar la acea vreme le era aproape imposibil să lucreze în universul nanodimensiunilor. De aceea, puţini oameni credeau că aceste cunoştinţe ar putea avea utilizări practice.
Cu toate acestea, la începutul anilor 1980, Alexei Ekimov a creat cu succes efecte cuantice dependente de mărime în sticlă colorată. Culoarea era dată de nanoparticule de clorură de cupru, iar Ekimov a demonstrat că mărimea particulelor influenţează culoarea sticlei prin intermediul efectelor cuantice.
Câţiva ani mai târziu, Louis Brus a fost primul om de ştiinţă din lume care a dovedit existenţa efectelor cuantice determinate de mărime în particule care pluteau liber într-un lichid.
În 1993, Moungi Bawendi a revoluţionat producţia chimică a punctelor cuantice, obţinând particule aproape perfecte. Acea calitate înaltă era necesară pentru ca ele să fie utilizate în diverse aplicaţii.
Punctele cuantice iluminează în prezent monitoarele computerelor şi ecranele televizoarelor bazate pe tehnologia QLED. Ele nuanţează, de asemenea, lumina unor tipuri de becuri LED, iar biochimiştii şi medicii le folosesc pentru a cartografia ţesuturi biologice.
Din aceste motive, punctele cuantice aduc beneficii importante pentru omenire. Oamenii de ştiinţă cred că ele ar putea contribui în viitor la dezvoltarea unor produse electronice flexibile, microsenzori, celule solare mai subţiri şi comunicarea cuantică criptată – aşadar potenţialul acestor particule minuscule abia a început să fie explorat.
Cine sunt câștigătorii Nobelului pentru Chimie 2023
Moungi G. Bawendi, născut în 1961 la Paris, şi-a obţinut doctoratul în 1988 la Universitatea Chicago din Statele Unite. În prezent, el este profesor la Massachusetts Institute of Technology (MIT).
Louis E. Brus s-a născut în 1943 în oraşul Cleveland din statul american Ohio. După doctoratul obţinut în 1969 la Universitatea Columbia din New York, a devenit profesor la aceeaşi prestigioasă universitate americană.
Alexei I. Ekimov, născut în 1945 în fosta U.R.S.S., a obţinut doctoratul în 1974 la Institutul Fizico-Tehnic Ioffe din Sankt Petersburg. El a fost cercetător principal la Nanocrystal Tehnology Inc. din New York.
În 2022, premiul Nobel pentru chimie a fost atribuit cercetătoarelor Carolyn R. Bertozzi, Morten Meldal şi K. Barry Sharpless pentru dezvoltarea chimiei clic şi a chimiei bioortogonale.
După atribuirea premiului Nobel pentru chimie, decernat miercuri cercetătorilor Moungi G. Bawendi, Louis E. Brus şi Alexei I. Ekimov pentru descoperirea şi sinteza punctelor cuantice, sezonul premiilor Nobel din 2023 va continua cu decernarea premiului pentru Literatură, pe 5 octombrie, şi a premiului pentru Pace, pe 6 octombrie. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.
Nobelul pentru Fizică acordat unui trio
Premiul Nobel pentru Fizică pe anul 2023 a fost acordat unui trio compus din Pierre Agostini (Franța), Ferenc Krausz (Ungaria/Austria) și Anne L’Huillier (Franța/Suedia). Acești distinși cercetători au fost recompensați pentru contribuția lor de pionierat în explorarea mișcării electronilor la nivel atomic și molecular, având un impact semnificativ în măsurarea proceselor ultra-rapide în care electronii își modifică energiile, potrivit France 24.
Laureații au fost recunoscuți pentru inovația lor în crearea de „impulsuri luminoase extrem de scurte”, tehnologie care a deschis noi orizonturi în cercetarea proceselor la nivel atomic. Aceste impulsuri luminoase au capacitatea de a înregistra și măsura evenimente deosebit de rapide, precum mișcarea și schimbarea de energie a electronilor în atomi și molecule.
Premiul Nobel pentru Fizică pe anul 2023 reprezintă o recunoaștere a eforturilor de pionierat ale acestui trio de cercetători, care au adus contribuții semnificative la dezvoltarea cunoștințelor în domeniul fizicii atomice și moleculare.
Descoperirile lui Pierre Agostini, Ferenc Krausz și Anne L’Huillier au deschis uși pentru cercetări ulterioare și au avut un impact profund în înțelegerea proceselor submicroscopice care guvernează lumea noastră.
Câştigătorii premiilor Nobel din acest an vor primi un milion de coroane în plus, ceea ce ridică recompensa financiară totală la 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari), a anunţat Fundaţia Nobel, care administrează premiile, potrivit Reuters.
Cei care acordă premiile au declarat că măresc suma în acest an pentru a reflecta poziţia financiară mai solidă a fundaţiei.
“Fundaţia a ales să mărească valoarea premiului pentru că este viabil din punct de vedere financiar să facă acest lucru”, se arată într-o scurtă declaraţie.
Când au fost acordate primele premii Nobel, în 1901, suma premiilor era de 150.782 de coroane pentru fiecare categorie, a precizat Fundaţia.
Suma a fost ajustată de mai multe ori
În ultimii 15 ani, suma a fost ajustată de mai multe ori, a precizat aceasta. În 2012, aceasta a fost redusă de la 10 milioane de coroane la 8 milioane de coroane, în contextul în care a fost iniţiat un program amplu de consolidare a finanţelor Fundaţiei Nobel. În 2017, valoarea premiului a fost majorată de la 8 milioane de coroane la 9 milioane de coroane. În 2020, aceasta a fost majorată la 10 milioane de coroane.
Câştigătorii Premiului Nobel din acest an vor fi anunţaţi la începutul lunii octombrie. Laureaţii sunt apoi invitaţi să îşi primească premiile în cadrul ceremoniilor de decernare a premiilor la 10 decembrie, data la care a murit fondatorul premiului, Alfred Nobel, în 1896. Prestigiosul premiu pentru pace este înmânat la Oslo, conform dorinţei lui Nobel, în timp ce restul ceremoniilor de decernare au loc la Stockholm.
Suedia nu face parte din zona euro. În urmă cu 20 de ani, suedezii au organizat un referendum privind aderarea la moneda europeană şi au votat „împotrivă”.
