Oamenii de știință avertizează că apar din ce în ce mai mult schimbări climatice care ne vor afecta. Și, implicit, revin anumite fenomene care favorizează condițiile meteo extreme.
Fenomenul climatic El Niño, asociat evenimentelor meteorologice extreme, precum incendiile de pădure şi cicloanele tropicale, este prognozat să fie înlocuit, spre sfârşitul acestui an, de condiţiile specifice fenomenului La Niña. Cel din urmă atrage, în general, condiții meteo mai răcoroase. Anunţul a fost făcut de Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), potrivit AFP.
El Niño reprezintă fenomenul ciclic de încălzire a apei în centrul şi estul Oceanului Pacific tropical, care influenţează precipitaţiile, vânturile şi curenţii oceanici şi care face, totodată, să crească temperaturile medii globale. Fenomenul La Niña produce asupra climei globale efecte inverse faţă de El Niño. Meteorologii identifică, astfel, acest fenomen printr-o răcorire a Oceanului Pacific oriental pe o perioadă cuprinsă între un an şi trei ani. La Niña atrage condiţii, în general, mai umede în anumite regiuni din Australia, Asia de Sud-Est, India, în sud-estul Africii şi în nordul Braziliei, precum și condiţii mai uscate în anumite regiuni din America de Sud. Totodată, fenomenul mai poate grăbi nașterea uraganelor violente din Oceanul Atlantic. Meteorologii anticipează, prin urmare, că anul 2024 va fi unul antipic, în care sunt prevăzute, estimativ, şapte uragane majore.
Conform OMM, există 40% şanse ca trimestrul iulie-septembrie să rămână o perioadă neutră, între cele două cicluri, urmată de 30% şanse ca, în perioada august-noiembrie, probabilitatea de apariţie a fenomenului La Niña să crească pe măsură ce anul 2024 se va apropia de final.

Schimbări climatice: Cel mai recent El Niño a început în iunie 2023
Posibila revenire a fenomenului La Niña, încă din această vară, nu va fi suficientă pentru a produce, însă, o răcorire în regiunile din Asia de Sud-Est, afectate încă din luna martie de valuri excesive de căldură. Răcororirea specifică fenomenului La Niña ar putea fi, în medie, foarte slabă, susțin climatologii, și asta din cauza încălzirii provocate de emisiile de gaze cu efect de seră.
Cel mai recent El Niño a început în iunie 2023 și s-a clasat printre cele mai intense cinci fenomene de acest tip măsurate vreodată, potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale. Cu toate că El Niño s-a atenuat, primele patru luni din 2024 au continuat să doboare recorduri de căldură, un fapt care nu reprezintă însă o surpriză, întrucât ciclul său duce, în general, la creşterea temperaturilor în anul următor apariţiei sale.
Schimbările climatice influenţează ciclul ENSO, dar efectul său rămâne încă neclar, a explicat Michelle L’Heureux, specialistă în acest fenomen la Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică din Statele Unite (NOAA). Condiţiile mai uscate sau mai umede provocate de ENSO „pot să se amplifice” din cauza încălzirii globale a climei, a adăugat ea. Creşterea temperaturilor globale pe care acest fenomen le provoacă reprezintă totodată „o fereastră spre viitorul” schimbărilor climatice: „oferind un impuls temporar, ENSO ne oferă o mică imagine despre ceea ce înseamnă o lume mai caldă”, a explicat ea.
Schimbări climatice: La scara istoriei Pământului, omenirea reprezintă doar o „tresărire”
„Planeta noastră se încălzeşte şi ENSO nu joacă decât un rol secundar în acest proces. Chiar şi cu dezvoltarea potenţială a fenomenului La Nina încă din acest an, ne aşteptăm în continuare ca 2024 să se claseze printre cei mai călduroşi cinci ani din istoria măsurătorilor”, a adăugat Michelle L’Heureux.
Recent, secretarul general al ONU Antonio Guterres a criticat în special combustibilii fosili, cărora nu ar mai trebui să li se facă publicitate, potrivit AFP. La scara istoriei Pământului, omenirea reprezintă doar o „tresărire”, dar „la fel ca meteoritul care a exterminat dinozaurii, noi avem un impact uriaş”, a declarat Antonio Guterres într-un discurs rostit la Muzeul de Istorie Naturală din New York cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului.
„În cazul climei, noi nu suntem dinozaurii. Noi suntem meteoritul! Nu ne aflăm doar în pericol, noi suntem chiar pericolul în sine”, a adăugat el.
„Dar suntem şi soluţia”, a continuat Antonio Guterres, îndemnând încă o dată la consolidarea luptei climatice pentru a se încerca o limitare a încălzirii climei cu 1,5°C în raport cu era preindustrială, cel mai ambiţios obiectiv al Acordului de la Paris, „care atârnă acum doar de un fir de aţă”.

Schimbări climatice: Bătălia pentru +1,5°C
„Bătălia pentru +1,5°C va fi câştigată sau pierdută în anii 2020, sub privirile politicienilor de astăzi. Totul depinde de deciziile pe care aceşti politicieni le vor lua – sau pe care nu le vor lua -, în special în următoarele 18 luni”, a spus secretarul general al ONU. „Este un moment critic pentru climă”, a insistat el, îndemnând omenirea „să se îndrepte spre breteaua de ieşire de pe autostrada care duce spre iad”, în contextul în care ţările semnatare ale Acordului de la Paris trebuie să îşi fixeze până la începutul anului 2025 noi obiective privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Prima ţintă a criticilor sale, ca de obicei, a fost sectorul combustibililor fosili (cărbune, petrol, gaze), „naşii haosului climatic” care „obţin profituri record şi se îmbuibă cu miliarde de miliarde de subvenţii plătite din impozitele contribuabililor”.
El şi-a reiterat apelul pentru taxarea profiturilor din acest sector pentru a finanţa lupta împotriva încălzirii climei, evocând totodată, fără să îşi precizeze ideea, anumite „taxe de solidaritate” în sectoarele aviaţiei şi transportului maritim. Antonio Guterres a denunţat, de asemenea, „complicitatea” agenţiilor de publicitate în ceea ce priveşte „greenwashing-ul neruşinat” practicat de sectorul combustibililor fosili, principalii vinovaţi pentru încălzirea climei globale. „Multe guverne restricţionează sau interzic publicitatea pentru produse care sunt dăunătoare sănătăţii umane, cum ar fi tutunul (…) Fac apel la fiecare ţară să interzică publicitatea pentru companiile producătoare de combustibili fosili”, a adăugat el.