Problema migranților care aleg, pentru a fugi din calea războiului care le-a dat peste cap viața în propriile țări -, varianta pribegiei între granițele altui stat este una extrem de spinoasă care pune pe jar întreaga Europă. De altfel, situația din ce în ce mai explozivă în care se află refugiații, pe de o parte, dar și piciorul pus în prag de către câteva state membre UE în ceea ce privește statutul migranților, pe de alta, constituie unul din principalele subiecte de discuție de pe agenda summitului UE de la Bruxelles, aflat în plină desfășurare. Aduse în discuție ca posibilă soluție pentru criza migranților, centrele de recuperare nu fac decât să adâncească scandalul migranților. Multe voci consideră că înființarea respectivelor centre nu reprezintă altceva decât o încălcare flagrantă a drepturilor omului.
Liderii europeni se întâlnesc în aceste zile la Bruxelles pentru a discuta, printre altele, și despre problema spinoasă a sutelor de mii de migranți care au năpădit Europa după izbucnirea celor două focare de război din Ucraina, respectiv cel din imediata vecinătate a Israelului. După ce, în ultima vreme, s-au înmulțit apelurile pentru externalizarea procedurilor de azil, coroborate cu a accelerare continuă a deportărilor, devine din ce în ce mai evident că întreaga Europă se află înr-o criză profundă. Iar vocile care spun că o abordare a crizei migranților din perspectiva înființări unor centre de recuperare, în care migranții să fie lăsați să aștepte verdictul, în ceea ce privește acceptarea lor ca refugiați de către statul la ușa căruia au bătut, este o abordare greșită sunt din ce în ce mai sonore și mai multe. Este și motivul, de altfel, pentru care problema migranților, cu întregul ei cortegiu cu iz de scandal, constituie unul din principalele subiecte de discuție de pe agenda summitului UE care se desfășoară zilele acestea la Bruxelles.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, așteptat să participe la summit de la Bruxelles. Scandalul migranților clocotește pe focul Europei
În condițiile în care tot mai multe ONG-uri și-au manifestat dezaprobarea cu privire la centrele de returnare, a căror înființare este văzută ca o posibilă soluție de dispersare a crizei migranților, liderii europeni prezenți în aceste momente la dezbaterile de la Bruxelles încearcă să găsească răspunsul la întrebarea „ce se va întâmpla cu peste 1.129.000 de migranți”, câți erau înregistrați la finele anului trecut în întreaga Europă? Evident că, în discuție va fi adusă și problema nu mai puțin spinoasă a conflictului armat din Ucraina care amenință de luni bune să fie escaladat și să cuprindă în gheara războiului întregul continent. Iar cum, în momentul de față, Ucraina înseamnă Volodimir Zelenski, liderul care dirijează din clădirea albă a Kievului ostilitățile de pe frontul cu Rusia, apariția acestuia din urmă la summitul de la Bruxelles se numără printre capetele de afiș al întrunirii.
În scandalul migranților, unele state europene au întors-o ca la Ploiești
Deși în faza incipientă a războiului din Ucraina, migranții au fost primiți mai peste tot cu brațele deschise și clemență față de ororile pe care s-au văzut nevoiți să le îndure în țara natală după ce „dulăii” lui Putin le-au invadat teritoriul, înțelegerea față de victimele unei conflagrații oribile începe să fie din ce în ce mai subțire. În mai 2024, blocul comunitar a finalizat o revizuire cuprinzătoare a normelor sale privind azilul. În pofida acestui eveniment, pe care Bruxelles-ul l-a catalogat drept „salutar” în stingerea conflictului militar din Ucraina, ale cărui rezultate veneau după patru ani de negocieri dure cu ambele părți implicate în conflagrația din Ucraina, un număr tot mai mare de guverne au spus „stop” expansiunii migranților. Ce mai la deal la vale, s-au săturat, susțin atât francezii –ce-i drept cu jumătate de gură ! -, cât și ungurii sau polonezii, să îndure corvoada sutelor de mii de migranți care le bat în ușă. S-a cerut chiar înăsprirea măsurilor în sensul stopării trecerii neregulamentare a frontierelor, dar și a celor care vizează numărul acceptabil de cereri de azil, care a depășit cu mult pragul de 1.129.000, cât era înregistrat anul trecut în dreptul migranților. Doar în ultimele luni, au fost înregistrate cereri din partea Germaniei de stopare a fluxului migranților – în acest sens, țara care l-a dat umanității pe Johann Wolfgang von Goethe reintroducând controale severe la toate frontierele terestre. Țările de Jos au solicitat și ele (fără succes, însă) o clauză de exceptare, în timp ce Ungaria a amenințat pur și simplu că va transporta migranți „gratuit” în Belgia, ca represalii pentru o hotărâre a CEJ.
Centrele de returnare, da! Unde? Nimeni nu se hazardează să spună. Deh, mai sunt și drepturile omului la mijloc!
În contextul extrem de fierbinte descris ceva mai sus, a apărut la un moment dat o idee considerată, în primă fază, salvatoare: înființarea așa-numitelor „centre de returnare” în afara teritoriului UE. Conform acestui plan netestat, țările ar transfera migranții ale căror cereri de azil au fost respinse către aceste centre externe și i-ar face să aștepte acolo până la finalizarea procesului de deportare. Proiectul a fost prezentat în luna mai a acestui an și s-a bucurat de sprijinul unei coaliții din care fac parte nu mai puțin de 15 state membre. Totul a fost pus pe hârtie, într-o scrisoare comună, și, de-a lungul celor câteva luni trecute de când s-a semnat documentul, s-a bucurat de sprijinul și acceptul unui grup mai mare de susținătorii. Interesant este că nimeni nu a avansat până acum, chiar din rândul celor care susțin ideea, cam pe unde ar trebui create aceste centre de returnare. La urma urmei, fiecare cu aia a mă-sii! Sau, poate că ceea ce se întâmplă în ceea ce privește „răcerea vinovată” a tuturor ține și de faptul că soluția nu este privită cu ochi buni de toată lumea! Cel puțin de către cei care susțin că a crea astfel de centre de returnare ar însemna, nici mai mult, nici mai puțin, decât o încălcare flagrantă a drepturilor omului!
CITEȘTE ȘI:
Germania reia controalele la toate frontierele pentru a limita intrarea migranților
