Scandalul „Caii de la Letea” , una dintre cele mai răscolitoare anchete din ultimii 15 ani, referitoare la modul în care sunt exploatate animalele de către anumiți indivizi, în total dispreț față de lege, este cea care a avut în vizor hăituirea și măcelărirea cailor sălbatici din Delta Dunării. Cazul denumit generic „Caii de la Letea” – despre care presa, nu doar din România, ci de pe întreg cuprinsul Europei, a scris pe larg în primăvara lui 2011 -, este departe de a-și fi găsit vreo rezolvare.
Samsarii care măcelăresc caii sălbatici, mână în mână cu autoritățile și localnicii
Ținuți în brațe de autorități (de la poliție, DSVSA și până la forul OJZ), samsarii de cai continuă să își facă de cap. Deși complicii lor, localnicii, sunt din ce în ce mai puțini, samsarii au lovit, exceptând o scurtă perioadă de inactivitate, aproape în fiecare an. Oficiul de știri prezintă o anchetă în exclusivitate despre episoadele – mai puțin sau deloc cunoscute – de măcelărire a cailor din 2022, 2023 și chiar din primăvara și vara acestui an. Totul cu probe audio și video din timpul filării samsarilor (și a acoliților acestora) de cai sălbatici din Delta Dunării. Tot în acest articol vom explica și care este boala de care suferă caii de la Letea, cât de periculoasă pentru consum este carnea obținută de pe urma sacrificării cabalinelor infectate și de ce abatoarele preferă să tacă mâlc atunci când primesc, de la samsari, marfă din lotul cailor sălbatici de la Letea.
În 2011, debuta în spectrul mass-media din România, una dintre cele mai cumplite și elocvente (în ceea ce privește exploatarea animalelor) anchete jurnalistice, realizată vreodată pe teritoriul României de după 1989 și preluată, la puțin timp după izbucnirea scandalului, de către presa internațională. Ziare cu ștaif din Anglia, Franța, Germania sau Italia au scris atunci pe larg despre măcelul la care sunt supuși caii sălbatici din Delta Dunării, cu precădere din zona Letea și a pădurii aferente localității. Imagini horror cu caii sălbatici din Letea – înfometați, plini de sânge, cu urme vizibile de lovituri pe întreg corpul sau cu tendoanele tăiate pentru a nu se putea mișca, înghesuiți claie peste grămadă în țarcuri improvizate -, au făcut atunci înconjurul lumii. După 13 de ani, răstimp în care presa a mai amintit, sporadic, despre episodul sângeros din 2011 în care s-a încercat măcelărirea a peste 50 de cai sălbatici, proveniți din lotul Letea, lucrurile sunt departe de a fi fost repuse în matca normalității. Samsarii de cai continuă să își facă de cap, sub oblăduirea autorităților care se ascund după degetul subțire al legii.
Reprezentanți de seamă ai DSVSA (Direcția Sanitar Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor), OJZ (Oficiul Județean de Zootehnie) se fac în continuare că plouă, preferând să ridice din umeri atunci când sunt întrebați despre soarta cailor de la Letea și, în general, a celor dinDelta Dunării. Polițiștii, nu mai vorbim! Par total depășiți de situație și, chiar dacă li se pun sub nas probe incontestabile (cum vom arăta pe parcursul acestei anchete) despre măcelul care continuă să tulbure liniștea Deltei, preferă să arunce pisica moartă într-o altă curte. Cât despre localnici, ei au același statut de complici ai samsarilor ca în 2011, cu diferența că sunt din ce în ce mai puțini. Și asta pentru fie că au început să conștientizeze proporțiile măcelului pe care l-au provocat, fie pentru că au plecat urechea la avertismentele mai multor ONG-uri care le-au atras atenția asupra potențialului uluitor pe care îl pot avea, în sfera turismului, caii sălbatici de la Letea. Oficiul de știri îți prezintă, în exclusivitate, cu subiect și predicat, dar și cu dovezi audio și video de necontestat, concluziile unei anchete ample, realizată în Delta Dunării, în urmă cu câteva zile. Ceea ce este absolut uluitor și de neacceptat este faptul că, deși cunoscute, bandele de samsari sunt lăsate în libertate, fără ca vreun mecanism al legii să acționeze asupra lor, amendându-le sau trimițându-le după gratii.
Caii sălbatici de la Letea nu pot fi sub nici o formă abatorizați.
Întâi de toate să spunem că asupra cailor sălbatici din Delta Dunării planează suspiciunea că ar putea suferi de anemie infecțioasă ecvină (AIE). Aceasta, potrivit ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, n.r.), este o „boală infecto-contagioasă specifică solipedelor (cal, asin, catâr, bardou, zebră), caracterizată clinic prin febră recurentă sau intermitentă, anemie, tulburări cardiovasculare, slăbire progresivă”. „Boala AIE este destul de frecvent întâlnită în rândul cailor sălbatici de la Letea, ca de altfel din toată Delta Dunării, nu fac excepție. Atâta doar că nu se poate ști cu exactitate dacă avem de-a face în cazul lor cu animale bolnave sau nu. De ce? Pentru că singura modalitate de a verifica dacă animalul este sau nu infectat cu AIE rămâne recoltarea probelor de sânge și trimiterea acestora la laboratorul DSVSA, doar cu condiția ca acel animal să fie microcipat și să aibă un proprietar. În cazul în care este sălbatic, nimeni, potrivit legii, nu se poate atinge de el. La DSVSA, se fac verificări amănunțite. Or, este evident că acest lucru – recoltarea probelor de sânge – nu poate fi aplicat în cazul cailor sălbatici de la Letea și, în general, din Deltă, ei nefigurând nicăieri într-o bază legală”, afirmă Kuki Bărbuceanu, unul dintre oamenii cheie ai organizației ARCA, un ONG al cărei scop declarat este protejarea animalelor de orice fel de abuz venit din partea oamenilor.
Rațiunea pentru care nu este declarată abatorizarea cailor sălbatici de la Letea. „Total în afara legii !”
ONG-istul a explicat și de ce recoltarea probelor de sânge în cazul cailor sălbatici de la Letea este imposibilă: „Evident că poți captura un cal care trăiește în sălbăticie în Letea, să spui că este al tău și să îl supui testelor de sânge. Numai că te vei lovi de o mare problemă. Lipsa pașaportului acelui cal. A, dacă vreți, cărții lui de identitate! Microciparea se face până la vârsta de 6 luni. Există o fișă medicală foarte strictă a fiecărui exemplar de cal, întocmită după norme precise de către medicul veterinar care știe tot istoricul medical al exemplarului cabalin. Asta dacă vrei să te afli în legalitate. Dacă nu vrei, și beneficiezi de concursul larg al medicului veterinar pe care îl poți mânji cu euroi să declare că l-a microcipat cândva, când era mânz, sau, și mai grav, să susțină că animalul (sălbatic, n.r.) supus expertizei are mai puțin de un an, când el are poate doi, trei sau chiar patru, atunci poți fenta legea. Dar fără a avea sprijinul cert al unor organe de control ale statului, abilitate să se pronunțe cu privire la statutul de cal microcipat, aflat în proprietatea cuiva și cu un istoric medical cunoscut, nu poți face absolut nimic. Nu îl poți vinde nici unui abator! Pentru că nici un proprietar de abator nu ți-l va primi dacă îi tremură nădragii de frica legii!”, a declarat Kuki. În lumina celor spuse de ONG-ist, un lucru e limpede.
Nimic din ce s-a întâmplat în 2011 cu caii de la Letea, iar mai apoi, în 2022, 2023 și 2024 cu caii sălbatici din diferite locații ale Deltei Dunării (așa cum vom arăta pe larg în partea a doua a acestei anchete), nu era permis să se întâmple. Dintr-un simplu și teribil motiv: caii de la Letea nu pot să ajungă în abatoare. „Acel cal din Letea sau de oriunde din Delta Dunării nu are stăpân. Este sălbatic. Nu este microcipat. Ca atare, conform textului legii, nu poate fi atins de nici o seringă din lume. Nimeni nu are voie să îl supună testelor de sânge. Nu îi permite legea. Ca o paranteză, costurile (în cazul în care s-ar putea totuși efectua analiza de sânge) care rezultă din testarea lui cu Coggins (testul de sânge) nu pot fi acoperite de nimeni. Va trebui să le suporte Statul. La fel și „cazarea”, să o numim așa, a respectivului animal pe durata celor trei zile cât durează efectuarea testelor și obținerea răspunsului în ceea ce privește posibila infectare cu AIE. Se strâng câteva zeci, poate sute de euro pe cap de animal. Dacă este sănătos, toată lumea are de câștigat; de la samsar, la proprietarul abatorului, la cel care cumpără carnea de la abator și până la clientul care poate cumpăra, sub formă de mici sau în amestec cu carnea altui animal, carnea de cal direct din galantare. Dacă, în schimb calul respectiv se dovedește a fi bolnav de AIE, atunci e deranj mare. Trebuie sacrificat în termen de maximum zece zile, potrivit legii, iar carnea lui trebuie procesată termic pentru a fi consumată. Nu de către om, însă! Așa spune legea. Dacă animalul a fost infectat cu AIE, carnea lui, care obligatoriu trebuie să fie procesată termic, nu poate fi folosită decât pentru hrănirea altor animale. În acest din urmă caz, cine suportă cheltuielile legate de tastarea sa, de cazarea și hrănirea în regimul, să-l numim carantinat, de trei zile?”, s-a întrebat retoric Kuki.
Scandalul „Caii de la Letea” : Abatoarele, obligate prin lege să primească doar cai microcipați
„Nici un abator nu are voie să primească un cal dacă acesta nu este microcipat. În această privință, regulile UE sunt foarte clare: este exclusă abatorizarea unui cal fără ca acesta să fie supus testului Coggins (proba de sânge)”, a mai punctat ONG-istul. Mai trebuie subliniat că, potrivit aceluiași text din informarea ANSVSA referitoare la boala AIE, „caii bolnavi, indiferent de forma evolutivă a bolii, sunt purtători şi excretori de virus până în momentul morții. Sunt, prectic, stigmatizați pe viață, să poarte acest virus”. Coroborat cu faptul că este interzis consumul de către om a cărnii de cal infectat cu această boală este lesne de înțeles de ce abatoarele nu au voie să cumpere decât cai microcipați. Iar dacă o fac, nu au nici cel mai mic interes să recunoască acest lucru. De ce? Pentru că pierd o căciulă de bani! În plus, riscă să primească din partea Statului o pereche de brățări de oțel în jurul încheieturilor.
Legea animalelor, încălcată flagrant în cazul „Caii de la Letea”
Extrem de importantă în argumentația noastră privind abuzurile inimaginabile care se petrec cu caii de la Letea este Legea animalelor! Ce prevede legislația privind statutul animalelor – cu trimitere directă la cele sălbatice – și care sunt directivele UE referitoare la transportul acestor animale spre abatoare? Hai să vedem! Potrivit lui Kuki Bărbuceanu, „regulamentul Comisiei Europene din 2005 spune foarte clar că transportul cailor neîmblânziți, care nu pot fi conduși de căpăstru, nu se efectuează cu un număr mai mare de patru capete. În cazul cailor domestici, se poate vorbi despre un număr de 19, maximum 20 de animale care pot fi transportate într-un TIR. Nici un fel de cai, indiferent de categoria în care intră, nu pot fi transportați pe etaje diferite. Mă refer la TIR-urile care dispun de două sau mai multe nivele, cu lift, și care nu pot fi folosite decât în cazul porcinelor sau al ovinelor”. Această prevedere europeană a fost încălcată în mod flagrant în cazul cunoscut sub denumirea de caii de la Letea. O demonstrează cu vârf și îndesat ceea ce s-a întâmplat în Letea în 2011, iar mai apoi, după ce treburile s-au liniștit în această parte a Deltei tocmai pentru că ochii și urechile autorităților și ale presei au fost ațintite pe acest petic de pământ dunărean, în 2022 (la Dranov), sau în 2023 și 2024, în alte zone ale Deltei Dunării. Imaginile terifiante cu zeci de cai, înghesuiți mai întâi într-un țarc de câțiva metri pătrați, mai apoi pe gabară și, în final într-un tir, au făcut atunci, în 2011, înconjurul planetei.
Respectarea legii îi face la pungă pe samsari
Au apărut, cum era și firesc, întrebările: de ce samsarii de cai nu respectă niciodată prevederile acestei legi, cu maximum patru cai per transport, la care face referire Kuki? Răspunsul are tot o conotație strict financiară. „Închirierea unei gabare pentru transportul cailor costă acum undeva pe la o mie de euro pentru un singur drum. Camionul, încă pe atât! Costurile sunt duble acum față de cele practicate în 2011. Ca atare, dacă trimiteau doar patru cai pe transport, este evident că samsarii nu s-ar fi ales cu mai nimic, în condițiile în care suma plătită de un abator, în 2011, pentru un cal ce urma a fi sacrificat era de aproximativ 3 euro/kg. Un cal de 300 kg ajunge sa fie vandut la abator pentru 400 euro. Faceți un calcul și veți constata că samsarul ar fi trebuit să vină cu bani de acasă, dacă ar fi acceptat varianta legii”, își încheie, cu năduf, tirada Kuki. Tot el ne-a dezvăluit și care sunt prețurile actuale practicate de abatoare atunci când vine vorba de carnea de cal; „Între 12 și 14 lei pe kg în viu plătesc proprietarii de abatoare pentru carnea de cal. Din această sumă, jumătate este acoperită de samsarii care plătesc în jur de 7 lei”, a mai punctat Kuki.
În curând, Scandalul „Caii de la Letea” s-a mutat la Dranov!
În partea a doua a anchetei scandalul “Caii de la Letea” se întoarce vom prezenta, pe larg, toate etapele măcelului din 2011, în care 70 de cai din Letea au fost la un pas sa ajungă pe masa măcelarilor. Au fost salvați atunci in extremis de presa de pe întreg Mapamondul. Va urma o a treia parte în care vom arăta ce s-a întâmplat, în iarna lui 2022, la Dranov, când activiștii ONG-ului din care face parte Kuki au surprins în flagrant delict samsarii pregătiți să trimită la moarte peste 100 de cai. Oficiul de știri deține documente și înregistrări audio care atestă faptul că Poliția Română este neputincioasă în fața acestor abuzuri orientate spre animale care nu au nici o cale de apărare. Iar aceste documente vor fi făcute, în scurt timp, publice!
