Scandal la Eurovision: decizia Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU) de a interzice drapelul UE la finala concursului e considerată drept „un cadou pentru dușmanii Uniunii”.
Decizia EBU de a interzice drapelul UE la finala Eurovision de sâmbătă a fost un cadou pentru „inamicii Europei”, a declarat Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru Cultură, pentru Politico.
Comisarul european consideră că măsura a fost nepotrivită, având în vedere că suntem tot mai aproape de alegerile europarlamentare și a venit într-un moment în care mii de protestatari gruzini se adunau pe străzile din Tbilisi ca să își exprime susținerea pentru valorile democratice pe care le reprezintă UE.
Organizatorii au permis doar steagurile țărilor participante și steagul LGBT. Comisia Europeană a numit decizia organizatorilor legată de steagul UE drept „complet regretabilă” și „halucinantă”, după cum relatează The Guardian.
Scandal la Eurovision: Cine câștigă?
„Nu pot găsi o explicație logică pentru care EBU face acest lucru. Și la ce ajută? Cu mai puțin de o lună până la alegerile europene, cine câștigă din interzicerea drapelului UE la Eurovision? Doar euroscepticii și inamicii Europei”, a subliniat Margaritis Schinas.Decizia EBU a fost criticată și de purtătorul de cuvânt a Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
„Este cu siguranță regretabil să interzicem drapelul care este steagul tuturor membrilor UE și al altor membri din Consiliul Europei care iau parte la concurs, și care este arborat adesea de drapele naționale pe clădiri publice”, a declarat purtătorul de cuvânt.
EBU, care organizează Eurovision, a precizat că televiziunea gazdă suedeză SVT a ales să limiteze numărul steagurilor în rândul participanţilor şi al spectatorilor în sala din Malmo la cele ale ţărilor participante şi la steagul curcubeu LGBT, ce reprezintă minorităţile sexuale. Astfel, steagul UE, deseori fluturat la ediţia din 2023 a Eurovision, a fost interzis. Mai mulţi participanţi au semnalat pe site-urile de socializare că agenţii de securitate prezenţi la eveniment le-au interzis intrarea cu steagul UE.
Scandal la Eurovision: Doar se va examina…
La rândul său, Comisia Europeană a susţinut că steagul cu 12 steluţe aurii reprezintă toate statele membre ale UE şi este în acelaşi timp şi un simbol pentru cele 46 de naţiuni din Consiliul Europei, din Islanda şi până în Azerbaidjan.
„Vom examina din nou regulile privind steagurile pentru anul 2025 alături de noua televiziune gazdă SRG SSR”, a anunţat EBU cu privire la ediţia de anul viitor a Eurovision, ce va fi organizată în Elveţia. Imaginile distribuite pe rețelele de socializare duminică au evidențiat faptul că steagul cu stele albastre și aurii a fost fluturat la finala din anul precedent, care a avut loc la Liverpool.
Tensiunea legată de steag este cea mai recentă controversă care a marcat competiția din acest an de la Malmö, deja afectată de o dispută privind includerea Israelului și excluderea concurentului olandez cu câteva ore înainte de finală.
„Libertatea, democrația nu pot fi niciodată luate de bune!”
Guy Verhofstadt, veteran eurodeputat belgian, a subliniat contrastul dintre interdicția privind steagul UE și protestele din Georgia care au avut loc simultan. Mii de oameni au ieșit în stradă sâmbătă seara în Georgia, unii fluturând steaguri ale UE, pentru a protesta împotriva unei legi asemănătoare celei rusești privind „agenții străini”.
„În timp ce steagul UE este interzis la Eurovision, oamenii riscă să fie bătuți pentru a cere o cale europeană pentru Georgia. Libertatea, democrația nu pot fi niciodată luate de bune!”, a scris Verhofstadt pe X.
Steagul a luat naștere în 1955 ca emblemă a Consiliului Europei, organismul paneuropean pentru drepturile omului separat de UE, care se întinde din Islanda până în Azerbaidjan. Parlamentul European a adoptat steagul în 1983, iar în 1986 a început să fie folosit în toate instituțiile UE.
Nemo a câştigat Eurovision pentru Elveţia cu “The Code”, un cântec foarte personal despre a fi non-binar, fiind un premiu care încheie o competiţie marcată de controverse, în special cu privire la participarea Israelului, relatează AFP.
Reamintim că purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, a reacționat dur faţă de câştigarea Eurovision 2024 de către interpretul Nemo, afirmând că ”victoria lui Nimeni (Nemo)” este ”una zdrobitoare asupra firescului, una insultătoare la adresa Muzicii. „Kierkegaard a înţeles mai bine decât oricine şi înaintea tuturor principiul diabolic care creează masele: fuga de propria persoană, dorința de a nu mai fi răspunzător, deci vinovat, şi de a deveni deodată participant la puterea divinizată a Anonimului. Or, Anonimul are multe şanse de a fi cel căruia îi place să spună: Eu sunt Nimeni…Mulţimea este locul de întâlnire al oamenilor care fug de ei înşişi, de ei şi de vocaţiile lor”, a scris, printre altele, Vasile Bănescu pe Facebook.
În acest caz, țara organizatoare a Eurovision în 2025 va fi „Țara Nimănui”…
Citiți și: Eurovision 2024: Val de ură în social media
Similare
Roseti RoxanaRedactor
Redactor șef Documentare externă Rompres – actuala Agerpres, editor al Edițiilor de Colecție – Jurnalul Naționa editor al Jurnalului de Duminică – supliment al Jurnalului Național jurnalist online și print la Evenimentul Zilei senior editor la Revista CARIERE contributor la Elita României ș.a.