În lume azi se produc revendicări și greve, la modul general se merge pe distracție și grătare, dar pe 1 mai, în tradiția populară românească, este Sărbătoarea de Armindeni!
Ziua de 1 Mai era cunoscută pe vremuri, la români, şi ca Ziua Pelinului sau Pomul lui Mai. Era sărbătoarea de Armindeni. Tradiţia spune că acum se pun ramuri verzi la porţi, pentru noroc şi belşug. De asemenea, pelinul se pune pe masă, alături de tacâm şi între aşternut şi haine pentru a îndepărta spiritele rele.
Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele proorocului Ieremia, prăznuit de Biserica Ortodoxă în ziua de 1 mai (în slava veche Eremin inseamna „Ziua lui Eremia”).
Armindenul se serbează pentru rodul pământului, şi se spune că e bine ca în această dimineaţă oamenii să se spele cu rouă pentru sănătate. Oamenii obisnuiau în trecut sã punã de Armindeni la portile caselor câte o frunzã verde de salcie, stejar sau fag. Obiceiul îsi are originea într-o legendă potrivit cãreia evreii care au vrut sã îl prindă pe Iisus noaptea i-au însemnat casa cu o rămurică verde.
Când soldatii au venit să îl ia, au găsit la toate casele rămurele. Se spune că, de Armindeni, „lucrurile se leagă” și că ramura de la poartă trebuie pusă și în cuptorul în care se coace pâinea din grâul cel nou.

Obiceiul îsi are originea într-o legendă
„Ziua de Arminden” sau „Ziua Pelinului” se sărbătoreşte în Transilvania, Banat, Bucovina şi Moldova la 1 mai, în Ţara Lăpuşului de Rusalii, în Muntenia şi Oltenia pe 23 aprilie, de Sângiorz. Pe vremuri, la petrecerile câmpeneşti se bea vin roşu amestecat cu pelin, “pentru schimbarea sângelui şi apărarea de boli”. În vechime, cea mai temută dintre ele, ciuma, putea fi alungată doar în “Ziua de Armindeni” şi numai cu frunza de pelin: Frunză verde de pelin/ Iată-ne la Armendin,/ Beau mesenii şi mănâncă,/ Şi de ciumă nu li-i frică! (S. Florea Marian, 1899).
Un obicei vechi practicat în satul Cupșeni (Țara Lăpușului) este Armindenul și constă în ridicarea unui lemn înalt, frumos împodobit.

Sărbătoarea de Armindeni ținută în popor înainte de comunism
Dar această zi era ținută în popor cu mult timp înaintea comunismului, ca ziua bețivilor. În această zi, oamenii ieșeau și serbau în câmp, petreceau, beau vin roșu, dar nicio picătură de vin alb.
Vinul roșu era amestecat cu pelin verde, considerându-se că în această zi se schimbă sângele. În alte zone, se bea vin roșu până la sfârșitul lunii mai.

Citiți și: Săptămâna Patimilor începe de azi. Semnificația fiecărei zile