Se vorbește de câțiva ani despre săptămâna de lucru de 4 zile, dacă este aplicabilă sau nu. S-au încercat diverse „scheme”, dar pașii sunt mici în acest sens. În plus, potrivit analiștilor, „lumea vrea să muncească din ce în ce mai puțin”.
Suntem pregătiți pentru săptămâna de lucru de 4 zile? Facem pași mici. Ziua de muncă a scăzut cu aproape o oră în ultimii 3 ani, arată un nou raport ActivTrak. Analiza a arătat că ziua tipică de lucru a fost de 9 ore și 5 minute la sfârșitul anului 2023, comparativ cu 9 ore și 52 de minute la începutul anului 2021. Deși angajații lucrează mai puține ore pe săptămână, productivitatea lor a rămas neschimbată. Totuși, aceștia și-au terminat sarcinile într-un timp mai scurt.
Săptămâna de lucru și societatea
„Cred că activitatea angajaților, vedem cu toții, se îndreaptă spre o flexibilizare. Vorbim despre acest lucru de ceva timp. Este evident faptul că oamenii preferă să lucreze concentrat într-un anumit interval orar, dar să își aloce timp și pentru obiectivele personale să se ducă să își ia copiii de la școală sau de la grădiniță, să înceapă mai devreme sau mai târziu. Suntem pregătiți pentru săptămâna de muncă de 4 zile, doar că nu este posibilă în toate domeniile și pentru toate tipurile de posturi”, a explicat Oana Botolan, expert HR, la Aleph News.
Scriitorul Oscar Wilde credea că munca grea este “refugiul” celor care nu au nimic mai bun de făcut, în timp ce el a imaginat o societate a “timpului liber cultivat”, în care mașinile îndeplineau sarcinile necesare și neplăcute, notează The Guardian. Karl Marx visa la o societate reglementată de producția generală, care să le permită muncitorilor eliberați să “vâneze dimineața, să pescuiască după-amiaza, să crească vite seara și să critice după cină”, fără a fi legați de un singur loc de muncă.
Săptămâna de lucru: Ce ne-am face fără muncă?
Analiza The Guardian cu privire la importantul rol al muncii în viața omului a pornit de la o sugestie a lui Elon Musk către Rishi Sunak – premierul Marii Britanii, potrivit căreia societatea ar putea ajunge la un punct în care „nu mai este nevoie de niciun loc de muncă” și “poți să faci un loc de muncă dacă vrei un loc de muncă… dar inteligența artificială va face totul”. Afirmația reînvie o dezbatere pe tema modului în care lucrăm, discutată cu mult timp în urmă, remarcă publicația britanică.
Cu toate acestea, o lume fără muncă, spun experții, ar putea fi mai degrabă una distopică decât utopică. „Aceasta este o poveste veche, foarte veche, care nu se întâmplă niciodată”, a declarat Tom Hodgkinson, co-fondator al revistei Idler, care timp de trei decenii a fost o platformă pentru a examina problemele legate de muncă și de petrecerea timpului liber.
“În Grecia antică exista un poem care spunea: ‘Nu este minunat că am inventat moara cu apă, astfel încât nu mai trebuie să ne măcinăm porumbul? De acum înainte, femeile pot sta toată ziua fără să facă nimic’. Este genul acesta de idee recurentă. „Oameni precum Bertrand Russell vorbeau despre asta în anii ’30. Ce ne-am face fără muncă? Un punct de vedere este că oamenii nu ar ști ce să facă, pentru că oamenii sunt mai mult sau mai puțin servili. Probabil ar sta toată ziua la televizor sau la filme porno.”
De fapt, dacă li se oferă mai mult timp liber, cum s-a întâmplat în timpul pandemiei de Covid, “încep să trăiască mai bine”, spune Hodgkinson. “Înființează grupuri de cartier, fac mai mult grădinărit, își aranjează casa, petrec mai mult timp cu familia, fac lucruri creative, cântă, scriu poezii, toate lucrurile care fac parte din ceea ce aș numi o viață bună”.
Munca, benefică pentru sănătate
În ciuda acestui fapt, studiile au arătat că munca plătită este benefică pentru sănătatea mintală, pentru statut și identitate.
“Cred că trebuie să prestăm un soi de muncă. Ar trebui să ne îndreptăm spre o săptămână de lucru mai scurtă și spre o societate cu mai mult timp liber”, a declarat Hodgkinson, adăugând că ar fi nevoie de o revizuire radicală a modelelor noastre economice și educaționale pentru a elimina munca la scara pe care a prezis-o Musk.
În ceea ce îi privește pe cei care muncesc de acasă, se pare că sunt mai predispuşi să mănânce gustări, să bea mai mult, să fumeze mai mult şi să se îngraşe, a constata un studiu al cercetătorilor de la Agenţia pentru Securitatea Sănătăţii din Marea Britanie (UKHSA) şi King’s College din Londra. Potrivit cercetătorilor, angajatorii care cred că oamenii care lucrează de acasă sunt leneşi ar trebui să se gândească din nou – e mai puţin probabil să îşi ia concediu medical, tind să lucreze mai multe ore şi să lucreze seara şi la sfârşit de săptămână.
Unii dintre analiși și chiar experți în domeniul muncii și resurselor umane vorbesc despre a aduce bucurie în muncă. Ei evidențiază că nunca pricepută este o muncă bună și are un rol în crearea unei societăți mai bune. De asemenea, consideră că ar trebui să folosim tehnologia pentru a crea muncă mai puțină, dar mai bună. În acest sens, viitorul poate fi cu adevărat pozitiv. Ei punctează ce e de fapt viitorul imaginat de Oscar Wilde și de alții, în sensul gândirii pozitive utopice, în care tehnologia face munca mai ușoară: Nu elimină munca, ci aduce lumină în muncă…
Citiți și: România „muncitoare”: Cine mai rămâne cu același job până la 60 de ani?
