Românii care câștigă salariul minim ar putea avea, de anul viitor, un venit ceva mai mare în buzunar. Ministerul Muncii lucrează deja la două scenarii pentru majorarea salariului minim brut în 2026, o decizie care va influența nu doar veniturile a peste un milion de angajați, ci și echilibrul general al pieței muncii din România.
Instituția condusă de Petre-Florin Manole a înaintat două variante de lucru ce vor fi discutate, în perioada următoare, împreună cu premierul Ilie Bolojan și partenerii sociali, potrivit Antena 3 CNN.
Două scenarii pentru 2026
Prima propunere, mai moderată, prevede o creștere a salariului minim brut de la 4.050 lei la 4.315 lei, însă doar dacă se păstrează actuala deducere fiscală de 300 de lei. Dacă deducerea ar fi eliminată, impactul real în venitul net al angajaților ar fi semnificativ mai mic, iar efectul psihologic al „majorării” ar fi practic anulat.
Cea de-a doua variantă, considerată de unii mai ambițioasă, propune o creștere la 4.752 lei brut, ceea ce ar însemna un salariu minim net de aproximativ 2.831 lei. Diferența de peste 250 de lei între cele două scenarii ar putea părea modestă la prima vedere, dar pentru o parte importantă din populație ar conta enorm, mai ales în contextul inflației persistente și al creșterilor de prețuri la utilități, alimente și chirii.
Între nevoia de protecție socială și rezistența mediului privat
Deși sindicatele cer de luni bune o creștere consistentă, mediul de afaceri avertizează că orice decizie luată fără o analiză profundă ar putea pune presiune pe costurile firmelor, mai ales ale celor mici și mijlocii.
Pentru multe IMM-uri, salariul minim reprezintă o componentă majoră a cheltuielilor lunare, iar o creștere neacompaniată de măsuri de sprijin ar putea duce la restructurări, concedieri sau creșteri de prețuri.
În România, peste 1 milion de angajați lucrează pe salariul minim, adică unul din cinci salariați. Majoritatea sunt din industrii cu productivitate scăzută: comerț, construcții, servicii și agricultură, unde diferența între profit și pierdere se face uneori la nivel de câteva sute de lei per angajat.
Implicații pentru economie și stat
Statul, în schimb, ar putea fi printre marii beneficiari ai unei creșteri a salariului minim. Odată cu majorarea, cresc automat și contribuțiile sociale și impozitele, ceea ce înseamnă venituri mai mari la bugetul de stat. În același timp, salariul minim este folosit ca reper pentru stabilirea altor contribuții și taxe, de la plata contribuțiilor pentru contractele part-time, până la calculul amenzilor și al altor obligații fiscale.
Un alt element important este dorința României de a se alinia la recomandările europene privind salariul minim adecvat, care ar trebui să reprezinte cel puțin 50% din salariul mediu național. În prezent, România este încă sub acest prag.
În perioada următoare, Ministerul Muncii urmează să prezinte oficial cele două propuneri în ședința de Guvern, după consultări cu patronatele și sindicatele. Premierul Ilie Bolojan va avea rolul de mediator între interesele sociale și constrângerile economice.
Până la finalul toamnei, Guvernul trebuie să anunțe valoarea finală a salariului minim care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Indiferent de scenariul ales, una este certă: pentru mulți români, diferența dintre a-și plăti toate facturile la timp și a mai face un mic plan de economii depinde, încă o dată, de deciziile luate la București.
