România se situează în coada clasamentului european în ceea ce privește salariul mediu brut pe oră, potrivit datelor Eurostat. Cu aproape două milioane de angajați plătiți la nivelul salariului minim, țara noastră se află printre cele cu cele mai mici costuri cu forța de muncă din Uniunea Europeană.
Datele oficiale reflectă structura economică predominant bazată pe sectoare cu salarii reduse sau muncă nedeclarată, având aproape o treime din economie care nu contribuie direct la buget cu taxe și impozite.
Salariul mediu brut pe oră în UE vs. România
Conform Eurostat, salariul mediu brut orar în România este de doar 11 euro, fiind mult sub media Uniunii Europene.
Bulgaria se află pe ultimul loc, cu 9,3 euro pe oră. În contrast, țări precum Luxemburg, Danemarca și Belgia înregistrează cele mai mari salarii, cu o medie de 53,9 euro, respectiv 40,6 euro și 40,1 euro pe oră.
În Italia și Spania, unde lucrează mulți români, costul orar mediu cu forța de muncă este de 29,8 euro, respectiv 24,6 euro.
„Noi avem o pondere mare de populației care lucrează în retail în zona comercială în zona de HoReCa, în zona aceasta este foarte greu să ai salarii mari, este vorba de zone care presupun cercetare și dezvoltare, ingineri, tehnologie avem și astfel de servicii în economie, dar ponderea lor este mică”, a explicat Oana Munteanu, director PwC, pentru Pro TV.
Aproape două milioane de români plătiți cu salariul minim
În prezent, peste 1,8 milioane de salariați din România sunt plătiți la nivelul salariului minim pe economie, ceea ce reprezintă 28% din totalul contractelor de muncă.
Doru Șuseală, specialist în resurse umane, adaugă: „Este și un fenomen privind plata la gri – sunt convins că sunt multe companii care din cauza fiscalității ridicate folosesc un sistem de plată cu două componente – există un salariu oficial și un plic cu bani scoși sub forma unor dividente care sunt taxate un pic mai puțin”.
România, țara cu cei mai mulți lucrători la negru
Studiile recente indică faptul că în România există mulți oameni de vârstă activă care nu au un loc de muncă declarat.
„În momentul în care angajezi o bonă și mai trebuie să plătești zeci de procente dacă e să ne uităm la un angajat normal – evident tu ca persoană fizică chiar vrei să intri în legalitate cu o bonă, vei fi descurajat masiv, la fel și cu acea muncă la gri”, subliniază specialistul în resurse umane Bogdan Badea.
Lipsa de calificare, munca repetitivă și salariile mici
Calificările angajaților joacă un rol crucial în determinarea salariilor. Multe dintre sarcinile celor plătiți slab sunt repetitive, iar productivitatea este scăzută. Doar 18% dintre firmele din România investesc în educație profesională pentru angajați, spre deosebire de peste 80% în Vest.
Regiuni cu salarii mai mari
Infrastructura reprezintă, de asemenea, un factor esențial în costul final al angajaților.
Dezvoltarea rețelei de drumuri și autostrăzi atrage investitori și favorizează crearea de noi locuri de muncă și salarii mai mari. Diferențele între regiuni sunt evidente, cu doar în București și în alte trei județe unde angajații primesc un salariu mediu net de peste 5 mii de lei pe lună.
