Se pare că trebuie să ne rugăm să bată vântul cu putere. Pentru că în aceste condiții România este net exportator de energie, conform datelor din Sistemul Energetic Național prezentate în timp real de Transelectrica. În rest, cu o producţie mică de energie hidro – este secetă, ţara noastră aduce electricitate din extern pentru a-şi acoperi necesarul de consum.
În 7 şi 8 octombrie, vântul a bătut tare în toată ţara. Prin urmare, producţia de energie eoliană a urcat brusc de la câteva sute de MWh la peste 2.000 MW. Soldul schimburilor transfrontaliere a devenit şi el brusc excedentar, tot cu până la 2.000 de MWh, după cum se vede în diagrama ataşată, ceea ce arată că, aproape automat, funcţionează din plin eolienele, şi balanţa schimburilor devine puternic favorabilă nouă. În 8 octombrie, ora 16.00, s-a atins vârful de producţie de energie eoliană – 2.495 MW. Aproape toate morile de vânt produceau curent (circa 2.900 MW putere instalată totală). Tot atunci s-a înregistrat cel mai mare export net – 2.035 MW.
Ulterior, vântul aproape a încetat să bată. Imediat soldul schimburilor transfrontaliere s-a dus către import net. Relaţia directă energie eoliană – export-import ţine de preţul acestei energii. Energia eoliană, ca şi cea fotovoltaică, este competitivă în piaţă pentru că este ieftină. Este, de fapt, cea mai ieftină, mai ieftină decât cea hidro, fiind subvenţionată de toţi consumatorii români, prin sistemul certificatelor verzi. Fiind ieftină, este dorită de toată lumea. Când nu-şi găseşte locul pe piaţa locală, pleacă la export.
Dincolo de aceste oscilaţii ale energiei din vânt, SEN rămâne destul de predictibil. Producţia de energie hidro rămâne foarte mică, 1.400 – 1.500 MWh, pentru că lacurile trebuie să păstreze apă pentru a o uzina la iarnă, iar Dunărea are debite mici. Producţia de hidrocarburi se păstrează la circa 1.200 MWh, producţia de energie din cărbune stă pe la 1.000 MWh, dar are şi minime de până la 600 MWh, nuclearul funcţionează bandă la circa 1.350 MWh.
Cât despre partenerii la import-export, aceştia sunt cu precădere Ungaria şi Bulgaria, acestea sunt ţările cu care avem cele mai mari schimburi bidirecţionale.