Verificarea falsă a faptelor a fost dusă la rang de artă de Rusia în războiul informațional pe care Kremlinul vrea să îl câștige cu lumea întreagă. Fact-checkingul sau verificarea faptelor a crescut în amploare odată cu înmulțirea fake-news-urilor din ultimii ani, fiind un demers jurnalistic care îi ajută pe oameni să înțeleagă care sunt știrile adevărate și care sunt știrile false. Numai că Rusia a dus fact-checkingul la un alt nivel, folosindu-se de o verificare falsă a faptelor pentru a răspândi știri false pe întreg globul.
La doar câteva săptămâni de la invazia completă a Rusiei în Ucraina, Moscova a început să promoveze un site care pretinde că spune adevărul despre război. „War On Fakes” a fost prezentat ca o resursă de verificare a faptelor în care experți și jurnaliști demontează cele mai „flagrante” declarații despre Rusia și „fluxul fără precedent de știri false” despre război.
„War on Fakes” – un site care pretinde că spune adevărul despre război
În realitate, însă, „War on Fakes” este unul dintre principalele grupuri care împing și promovează narațiuni false prin intermediul unei false verificări a faptelor. Scopul, spun analiștii, este de a risipi sau distrage atenția de la criticile aduse politicii sau acțiunilor Rusiei și de a inunda oamenii cu conținut înșelător.
„Falsa verificare a faptelor false este o modalitate eficientă de răspândire a propagandei de stat și a dezinformării”, spune Roman Osadchuk de la Digital Forensic Research Lab (DFRLab) al Atlantic Council pentru VOA News. „War on Fakes nu este doar o sursă cheie de dezinformare, ci și un site care urmărește să contracareze inițiativele credibile de verificare a faptelor”, mai adaugă el.
Sute de site-uri independente de verificare a faptelor au fost înființate în ultimii ani. Printre cele mai bune în combaterea propagandei Kremlinului se numără site-ul american PolitiFact, site-ul britanic FullFact și StopFake, cu sediul în Ucraina. Dar, pe măsură ce aceste site-uri se răspândesc, regimurile autoritare folosesc limbajul „verificării faptelor” pentru a încerca să discrediteze criticii sau să justifice represiunea.
„Ei încearcă să submineze baza acestui instrument ca prezentare obiectivă a informațiilor”, a declarat Osadchuk. „Acest lucru dăunează multor salariați din media și cercetători din lume, îngreunându-le munca.”
Osadchuk a citat o analiză falsă care a încercat să discrediteze dovezile fotografice ale crimelor de război comise de Rusia în orașul ucrainean Bucha ca fiind „un exemplu clasic” al modului în care aceste site-uri încearcă să schimbe povestea. Un raport al ONU din 2022 și mai multe grupuri de știri independente din 2022 au detaliat uciderea civililor de către trupele rusești în Bucha, iar un raport al ONU din februarie 2024 a afirmat că peste 10.000 de civili ucraineni au fost uciși în primii doi ani de la invazia pe scară largă a Rusiei.
„War on Fakes” încearcă să discrediteze aceste dovezi. „Ei își publicau analizele lor falsificate… susținând că trupele rusești au părăsit orașul înainte ca trupurile oamenilor uciși să apară pe străzi”, a declarat Osadchuk.

Rusia duce un adevărat război informațional cu întreaga planetă
Eva Maitland, de la site-ul de cercetare a dezinformării NewsGuard, cu sediul în SUA, a observat, de asemenea, o creștere a verificărilor de fapte false. Ea citează relatările false din jurul atacului asupra concertului de la Moscova de la Crocus City Hall din martie, când bărbați înarmați au ucis peste 140 de persoane și au dat foc clădirii. Grupul militant Statul Islamic, cunoscut și sub numele de ISIS, a revendicat ulterior responsabilitatea atacului terorist.
„Rusia și presa rusă au spus că declarația ISIS prin care își asumă responsabilitatea pentru atac a fost falsă și că a fost o declarație fabricată de ISIS”, a declarat ea pentru VOA.
Martin Innes, director al Institutului de Cercetare a Crimei și Securității de la Universitatea Cardiff, spune că statele autoritare au „o lungă tradiție în utilizarea metodelor de verificare a faptelor ca parte a eforturilor lor de propagandă”.
Atunci când fostul spion rus Serghei Skripal și fiica sa au fost otrăviți în Marea Britanie în 2018, mașina de dezinformare rusă a sprijinit Moscova, întărind dezmințirile guvernului și încercând să devieze atenția de la acuzații.
Dar, spune Innes, verificarea falsă a faptelor a fost mai instituționalizată din februarie 2022. „De exemplu, ‘War on Fakes’ a devenit un brand”, a spus el.
Publicul ajunge să nu mai știe ce să creadă
Maitland crede că scopul este de a suprasatura spațiul informațional cu informații contradictorii, astfel încât publicul să nu mai știe ce să creadă.
Și, deși publicul principal este în interiorul Rusiei, experții spun că numărul de limbi în care apar verificări ale faptelor false sunt un indiciu că aceștia doresc să ajungă și la un public internațional.
„War on Fakes”, de exemplu, a început cu un canal rusesc pe Telegram, a spus Osadchuk, adăugând că acesta postează și în engleză, spaniolă, germană, franceză, chineză și arabă. „Astfel, ei nu vizează doar publicul rus, ci și un public mai larg”, a spus Osadchuk. Un studiu PolitiFact din august 2022 a constatat că „War on Fakes” publică „atât de multe afirmații false încât uneori se contrazic între ele”.
De asemenea, experții spun că Kremlinul a dezvoltat o industrie masivă pentru a dezminți acuzațiile la adresa Rusiei. Aceste narațiuni false sunt apoi împărtășite de oficiali, ministere, ambasade, instituții media de stat și pe rețelele de socializare. Kremlinul a respins afirmațiile potrivit cărora răspândește dezinformare, acuzând în schimb Occidentul că se angajează în „terorism informațional”.