Pe măsură ce forța Ryadului de a crește prețurile scade, Rusia continuă să câștige teren pe piața petrolului care vizează cel mai mare cumpărător din lume, China.
Rusia este pe punctul de a depăși Arabia Saudită în poziția de cel mai mare furnizor de petrol al Chinei. O schimbare care arată limitele influenței Regatului asupra piețelor globale care au fost builversate de războiul din Ucraina.
De la începutul războiului, Arabia Saudită a pierdut constant cota de piață în China, cea mai mare piață de energie din lume. Și aceasta pentru că Rusia și-a vândut petrolul apelând la reduceri mari. Nici măcar reducerea producției din Arabia Saudită, la începutul acestei luni, nu a avut efectul dorit. Și anume acela de a crește prețurile pentru a compensa scăderea cererii.
Haosul din Rusia, impact redus asupra sectorului energetic
Haosul din Rusia din ultimele zile, după ce grupul paramilitar Wagner a lansat apoi a oprit o insurecție, a avut până acum un impact redus asupra sectorului energetic al țării. Dar investitorii și analiștii urmăresc situația îndeaproape. Printre altele și din cauza potențialului acesteia de a perturba alianța delicată dintre Rusia și Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) condusă de Arabia Saudită.
În aprilie, exporturile de țiței ale Arabiei Saudite către China au fost temporar depășite de Rusia. Ulterior, Arabia Saudită a recuperat primul loc. Acum, cei doi producători sunt aproximativ la egalitate din nou. Iar analiştii spun că toate semnele indică faptul că Rusia va avansa – şi apoi îşi va extinde avantajul în China în lunile următoare.
Bani importanți pentru Moscova
Livrările din Rusia reprezintă acum 14% din importurile chineze, în creștere față de 8,8% înainte de război, spune furnizorul de date despre mărfuri Kpler. Cota Arabiei Saudite a scăzut la 14,5% în cele trei luni până în mai.
Schimbarea a fost și mai dramatică în India, unde Ryad deține 13% din piață, comparativ cu 20% înainte de război. Moscova reprezintă acum aproximativ 40% din importurile Indiei. Și aceasta în condițiile în care reprezentau doar 3% înainte de război, potrivit Kpler.
Atât China, cât și India sunt aparent neutre în conflict, spunând că susțin o rezoluție de pace. Cu toate acestea, vânzările de petrol către Asia aduc Rusiei miliarde în valută, sume de care are nevoie pentru a-și finanța războiul.
Moscova a sporit, de asemenea, importurile din China legate de tehnologii esențiale pentru efortul său militar, inclusiv semiconductori și microcipuri. În timp ce India transformă țițeiul ieftin pe care îl obține de la Moscova în vânzări de motorină la prețuri premium către Europa, unde înlocuiește produsele rafinate rusești interzise.
Între timp, China acumulează din ce în ce mai mult petrol rusesc ieftin, și are de câștigat în cazul în care economia se îndreaptă și prețurile cresc. Beijingul a adăugat aproximativ 1,77 milioane de barili pe zi la stocurile sale în mai, cel mai mult din iulie 2020, potrivit companiei de analiză a datelor petroliere Refinitiv Eikon.
Arabia Saudită nu poate reacționa
Petrolul ieftin rusesc a scăzut prețurile globale, ceea ce afectează capacitatea Arabiei Saudite de a-și finanța programul economic. Pierderea cotei de piață, combinată cu evoluția prețurilor, sunt un dublu efect dureros.
Mișcarea surpriză a Regatului de la începutul acestei luni, de a reduce încă un milion de barili pe zi de petrol, ar fi trebuit să schimbe lucrurile. Așa cum s-a tot întâmplat de-a lungul istoriei.
Numai că, prețurile abia s-au mișcat. Brent, contractul internațional de petrol, a rămas la același nivel, în jur de 75 de dolari pe baril, și mult sub 81 de dolari. Astfel că, până acum, planul Arabiei Saudite pare a fi un eșec. Lucrurile s-ar putea schimba în al treilea trimestru, când este așteptată o creștere a cererii din China. Ceea ce probabil va împinge prețurile mai sus și va justifica mișcarea de a reduce producția.
În plus, experții spun că statutul Rusiei de vânzător la preț redus ar putea deveni un obstacol pe termen lung pentru prețurile internaționale ale petrolului. Cu atât mai mult cu cât se așteaptă ca producția Moscovei să scadă în următorii ani, pe măsură ce va fi lipsită de investiții și tehnologii occidentale.