România trece la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă (28 octombrie) spre duminică (29 octombrie). Ceasul se dă înapoi cu o oră, astfel încât ora 04:00 devine ora 03:00.
Ziua de 29 octombrie va avea 25 de ore în loc de 24 de ore, fiind cea mai lungă zi din an. La ora de iarnă ceasul se dă înapoi cu o oră (ora 4:00 devine ora 3:00), în timp ce la ora de vară operațiunea este inversă, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3:00 devine ora 4:00). Astfel câștigăm, teoretic, o oră de somn.
În perioada orei de iarnă, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) este de două ore (GMT +2) față de trei ore (GMT+3) la ora de vară.
Pe continentul european, schimbarea orei (atât cu cea de vară, cât și cu cea de iarnă) se face în toate ţările, cu excepţia Islandei, Georgiei, Belarusului, Azerbaidjanului, Turciei şi Rusiei; unele dintre aceste ţări au revenit la ora iniţială, în timp ce altele au preferat să rămână continuu la ora de vară. Schimbarea orei nu este însă simultană în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar, potrivit Agerpres.
Când se termină odată pentru totdeauna cu acest „ritual al orei”
România a instaurat acest sistem al schimbării orei în 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, respectiv în prima duminică a lunii octombrie. Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară nu a mai fost în vigoare. De-abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu. Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene.
Alte ţări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania. Senatul SUA a adoptat la 16 martie 2022 o măsură care ar face ca ora de vară să devină permanentă pe întreg teritoriul Statelor Unite.
Asta însemna că nu ar mai fi nevoie să fie dat ceasul înapoi cu o oră în fiecare toamnă. Legea a fost adoptată de Senat cu unanimitate de voturi, însă trebuia să treacă și de Camera Reprezentanților și să fie apoi promulgară de președintele Joe Biden, ceea ce încă nu s-a întâmplat.
Ideea de a renunța la schimbarea orei a apărut și în Uniunea Europeană, încă din 2018, dar au apărut apoi pandemia și evenimentele din Ucraina, astfel încât acum tot acest proiect a rămas în discuţii.
Comisia UE a încercat să elimine schimbarea orei până la sfârșitul anului 2021. Însă, acest lucru nu s-a întâmplat până acum. Abolirea este dificilă, deoarece nu există o opinie majoritară între cele 27 de state membre cu privire la care sistemul de măsurare a timpului care ar trebui să se aplice în viitor.
O dată cu sfârșitul schimbării orei, statele membre ar putea decide singure dacă doresc ora permanentă de iarnă sau de vară.
Cum ne afectează schimbarea orei
Medicii consideră că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de iarnă, din cauza faptului că oamenii trebuie să se culce cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit în timpul sezonului cald.
În plus, pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate, de obicei cele cronice, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mult mai serioase. În primele câteva zile după schimbarea orei, mulți suferă de simptome diverse precum iritabilitate, insomnie, oboseală în timpul zilei și reducerea funcției imunitare.
Mai îngrijorător este faptul că atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și accidentele de muncă sunt mai frecvente în primele săptămâni după schimbarea orei.
Trecerea la ora Europei Orientale nu modifică mersul trenurilor
CFR Călători informează că începând din 29 octombrie 2023, în activitatea de transport feroviar de pasageri se va trece la ora Europei Orientale, ora 4 AM devenind ora 3 AM.
Trecerea la ora Europei Orientale nu modifică mersul trenurilor în vigoare.
