România, țară de consum, în condițiile în care diferența dintre ce exportăm și ce importăm este un dezechilibru structural al economiei naționale, care se adâncește de la an la an. Deficitul comercial intra-comunitar consemnat de România de la aderarea în Uniunea Europeană și până în 2023 este de trei ori mai mare decât fondurile europene nete încasate.
România, țară de consum! Peste 70% din importuri provin din UE
România, țară de consum, ținând cont de faptul că a înregistrat, conform calculelor realizate de Oficiul de Știri, un deficit comercial total, în perioada 2007 – 2023, adică anii încheiați în care a fost membră a Uniunii Europene, de 263 de miliarde de euro.
Dacă se aplică o rată de 70% pentru schimburile comerciale intra-comunitare, cea mai mică care poate fi luată în calcul (de obicei comerțul României în interiorul blocului comunitar variază între 70% și 75% din totalul comerțului internațional al țării noastre), rezultă un deficit comercial de aproximativ 184 de miliarde de euro pe relația cu Uniunea Europeană, în perioada 2007-2023.
Pentru comparație, fondurile europene nete încasate de România au fost de 61,6 miliarde euro, absorbție netă de fonduri nerambursabile reușită de țara noastră în 17 ani de apartenență la Uniunea Europeană.
Deficitul comercial pe relația cu UE a fost deci de trei ori mai mare decât fondurile europene nete încasate.
România, țară de consum! Doar criza economică reduce deficitul comercial
Deficitul comercial cu bunuri și servicii al României oscila în perioada pre-aderare (2000-2006) între 5,3% și 11,9% din produsul intern brut (PIB), conform unei analize realizate în 2018 de Consiliul de Programare Economică, în cadrul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.
Aderarea la Uniunea Europeană a adus o creștere importantă a ponderii deficitului comercial în PIB, care a crescut la 14% în 2007 și 12,9% în 2008.
Au urmat anii 2009 și 2010, ani de criză economică, în care volumul schimburilor comerciale internaționale ale României s-a prăbușit, atrăgând și o diminuare semnificativă a deficitului comercial.
Astfel, exporturile au scăzut în 2009 față de anul anterior cu 13,9%, iar importurile s-au redus aproape cu o treime, 32,3%.
Prin urmare deficitul comercial a reprezentat ”doar” 6,3% din PIB în 2009 și 6,4% în 2010.
Un an de grație, 2013
În valori absolute, diferența negativă dintre exporturile și importurile realizate de România a fost de 21,50 miliarde euro în 2007, a crescut la 22,52 miliarde euro în 2008, pentru a se reduce puternic la 9,73 miliarde euro în 2009.
Urmează alți trei ani, 2010, 2011 și 2012, în care deficitul comercial al României s-a situat între 9 și 10 miliarde de euro, pentru ca 2013 să aducă o nouă reducere, până la 5,70 de miliarde de euro.
Spre deosebire de anii de criză, când deficitul comercial s-a redus ca urmare a prăbușirii importurilor, 2013 a adus o creștere a exporturilor față de anul anterior cu 10%, în valori exprimate în euro, în timp ce importurile s-au majorat doar cu 1% față de 2012.
Anul 2013 este de altfel ultimul în care deficitul comercial a scăzut, în comparație cu anul anterior, cu excepția lui 2023.
Urmează din 2013 și până în 2022 o perioadă de 10 ani în care dezechilibrul s-a adâncit cu o constanță întreruptă de pași mai mari.
Perioadă de 10 ani cu creștere a dezechilibrului
Avansul anual consemnat de deficitul comecial al țării a fost de 6% în 2014, 38% în 2015, 19% în 2016, 30% în 2017, 16% în 2018, 14% în 2019, 6% în 2020, 29% în 2021 și 44% în 2022.
Se poate observa că, în perioada 2015 – 2022, doar în 2020, anul pandemiei de coronavirus, când fluxurile comerciale au fost întrerupte, creșterea anuală a deficitului comercial a fost doar de o cifră.
În 2020, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, exporturile au scăzut cu 9,9%, iar importurile s-au redus cu 6,6%.
În toți ceilalți ani, începând cu 2015 și până în 2022, avansul deficitului comercial al României a fost de două cifre, cu mult peste avansul PIB.
Adâncirea constantă a dezechilibrului dintre exporturi și importuri a dus la situația ca România să înregistreze în 2022 un deficit comercial uriaș de 34,10 miliarde euro, reprezentând peste 12% din PIB, nivel extrem de ridicat, comparabil cu cel din primii ani ai aderării țării noastre la Uniunea Europeană.
Tendința crescătoare a fost întreruptă în 2023, când deficitul comercial a fost de 28,95 miliarde euro, mai mic cu 15% decât în 2022 și reprezentând 9% din PIB. Ușoara ameliorare a dezechilibrului nu a venit însă pe fondul creșterii exporturilor, ci al diminuării importurilor, în condițiile în care consumul gospodăriilor a scăzut, fiind afectat de reducerea nivelului de trai adusă de inflația foarte mare.
Conform datelor INS, exporturile au crescut cu 1,3% în 2023, iar importurile au scăzut cu 3,2%, comparativ cu anul 2022.
Trăim din importuri
Creșterea an de an a deficitului comercial, cu excepțiile menționate, arată că România se confruntă cu un dezechilibru structural, nu de conjunctură.
Producția autohtonă, din ce în ce mai redusă, este depășită de la an la an de cererea internă de bunuri, începând de la bunurile de larg consum, bunurile de folosință îndelungată și ajungând la bunurile de capital, necesare în economie.
În lipsa capacității economiei autohtone de a veni în întâmpinarea acestei cereri, golul este umplut de importuri.
Foarte grav, s-a ajuns ca țara noastră să se confrunte cu un deficit alimentar structural, în prezent aproximativ 70% din alimentele aflate pe rafturile supermarketurilor provenind din import, situație ce poate atenta, în anumite conjuncturi, cum a fost pandemia de coronavirus, la siguranța națională.
Industria prelucrătoare din România, aflată într-un constant declin puternic în ultimii ani, nu acoperă cererea de bunuri de folosință îndelungată a gospodăriilor.
În plus, lipsa bunurilor de capital produse în România (bunuri, altele decât materiile prime şi combustibilul, utilizate pentru producţia altor bunuri şi/sau servicii) face ca investițiile publice cu care se laudă guvernanții să fie mari generatoare de deficit comercial.
Iar deficitul comercial este principala componentă a deficitului de cont curent și alimentează în continuu dezechilibrul balanței externe, una din cele două componente a deficitelor gemene structurale (alături de deficitul bugetar), pentru care România este mustrată de Comisia Europeană și instituțiile financiare internaționale.
Dezvoltarea economică a țării noastre este pe consum, deci pe importuri, riscurile la adresa stabilității economice și financiare fiind din ce în ce mai mari pentru România, țară de consum.
