Un nou raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că, în România, educația are un sistem cu multe contraste: pe de o parte, universitățile reușesc să ducă la final un număr mare de studenți, iar profesorii au salarii relativ bune. Pe de altă parte, prea mulți copii și tineri abandonează școala și rămân în afara sistemului educațional și al pieței muncii.
Într-o analiză legată de educația din România, acest raport OCDE arată că ponderea tinerilor adulți cu studii sub nivelul secundar superior a scăzut de la 26% în 2019 la 24% în 2024. România este una dintre cele șase țări OCDE și partenere în care nivelul de absolvire a studiilor terțiare a scăzut în aceeași perioadă: ponderea tinerilor adulți cu o calificare terțiară a scăzut, de asemenea, de la 26% în 2019 la 23% în 2024, se arată în eaportul OCDE.
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a lansat raportul „Education at a Glance 2025”, un ghid privind starea educaţiei în întreaga lume. Acesta oferă factorilor de decizie politică dovezile necesare pentru a îmbunătăţi sistemele educaţionale prin partajarea de date complete privind nivelul de absolvire, înscrierea, finanţarea, rezultatele pe piaţa muncii. Ediţia din acest an se concentrează pe învăţământul universitar şi alte forme de învăţământ terţiar.
Mai puțini absolvenți de facultate
România și educația în 2025, raport OCDE. Doar 23% dintre tinerii români între 25 și 34 de ani au o diplomă de facultate, mult sub media internațională de 42%. Mai mult, procentul este în scădere, ceea ce înseamnă că tot mai puțini tineri finalizează studii universitare.
De ce contează acest lucru?
Diploma universitară rămâne un avantaj pe piața muncii, se arată în acest raport OCDE. În România, 92% dintre absolvenții de facultate au un loc de muncă, mai mult decât media internațională (87%). Însă diferența de salariu față de cei cu doar studii liceale este mai mică decât în alte țări: 41% în plus, comparativ cu 54% , media OCDE.
Mulți tineri în afara școlii și a muncii
Unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale este procentul mare al tinerilor NEET (Not in Education, Employment or Training) – adică tineri care nu muncesc și nu învață. Conform acestui raport, în România, 22% dintre tinerii între 18 și 24 de ani se află în această situație, față de doar 14% media OCDE.
Ce înseamnă pentru societate?
Raportul OCDE arată ți impactul asupra societății din România. Acești tineri riscă să rămână fără competențe și fără experiență de muncă, ceea ce face mult mai dificilă integrarea lor în viitor. Pe termen lung, fenomenul duce la pierderi economice și sociale majore.
Abandon școlar ridicat
Raport OCDE. România are și o problemă serioasă cu abandonul școlar: 16% dintre copiii între 6 și 14 ani nu sunt înscriși la școală (față de 2% media OCDE). Situația se agravează la adolescenți: 32% dintre cei între 15 și 19 ani nu mai merg la școală (față de 16% media OCDE).
Unde stăm bine
Rata de absolvire a facultății: 62% dintre studenții români finalizează studiile la timp, peste media internațională (43%), mai precizează acest raport OCDE.
Profesorii: salariile profesorilor din România sunt cu 14% mai mari decât ale altor angajați cu studii superioare, spre deosebire de multe state unde profesorii câștigă mai puțin decât media.
Studenți străini: România atrage tot mai mulți tineri din alte țări – în 2023, 6,7% dintre studenți erau străini, o creștere față de anii anteriori.
Puțini bani pentru educație
România cheltuiește în continuare puțin pentru educație: 2,5% din PIB, sub media OCDE de 4,7%. Cheltuiala per elev este de 6.000 USD pe an, printre cele mai mici din spațiul OCDE.
Paradoxul educației din România
Raportul arată clar paradoxul educației din România: universitățile au performanțe notabile în ceea ce privește finalizarea studiilor și inserția absolvenților pe piața muncii, dar sistemul pierde masiv copii și adolescenți înainte ca aceștia să ajungă la facultate.
Fără investiții mai mari și politici care să reducă abandonul școlar și numărul de tineri NEET, România riscă să rămână blocată într-un cerc al decalajelor educaționale și sociale.
Raport OCDE: România a înregistrat o scădere de 5% a numărului de copii în zece ani
Așa cum arată raportul OCDE, în România, ponderea tinerilor adulți cu studii sub nivelul secundar superior a scăzut de la 26% în 2019 la 24% în 2024. România este una dintre cele șase țări OCDE și partenere în care nivelul de absolvire a studiilor terțiare a scăzut în aceeași perioadă: ponderea tinerilor adulți cu o calificare terțiară a scăzut, de asemenea, de la 26% în 2019 la 23% în 2024.
Despre absolvirea studiilor superioare care garantează perspective excelente de angajare în România, raportul arată că rata de ocupare a forței de muncă este de 92%, comparativ cu 87% în medie la nivelul OCDE. Cu toate acestea, avantajul veniturilor medii pentru lucrătorii cu studii superioare în vârstă de 25-64 de ani, comparativ cu lucrătorii cu studii secundare superioare, este de 41%, sub media OCDE de 54%.
Riscul de a fi șomer sau inactiv este ridicat în rândul tinerilor
De asemenea, se arată în raport, proporția tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care nu sunt angajați și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) în România este peste media OCDE (22% față de 14%) . Riscul de a fi șomer sau inactiv este ridicat în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani , în special pentru cei cu studii sub nivelul liceului (18% sunt șomeri, iar 45% nu fac parte din forța de muncă).
Proporția tinerilor care nu sunt înscriși în sistemul de învățământ din România este relativ mare în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani și, respectiv, 15-19 ani (16%, respectiv 32%, comparativ cu mediile OCDE de 2% și 16%).
Sistemele educaționale trebuie să se adapteze la schimbările în ceea ce privește numărul de copii
În raport, OCDE subliniază că România a înregistrat o scădere de 5% a numărului de copii cu vârste cuprinse între 0 și 4 ani între 2013 și 2023 și se preconizează că va înregistra o scădere suplimentară de 11% între 2023 și 2033. Din acest motiv, sistemele educaționale trebuie să se adapteze la schimbările în ceea ce privește numărul de copii.
În România, 62% dintre noii admiși la programele de licență își finalizează studiile în durata teoretică (peste media OCDE de 43%) , iar 65% și 66% fac acest lucru în termen de un an și trei ani suplimentari (mediile OCDE: 59% și 70%).
România reușește să atragă un număr tot mai mare de studenți străini
Așa cum searată în raportul OCDE, România reușește să atragă un număr tot mai mare de studenți străini și a înregistrat o creștere de la 5,4% în 2018 la 6,7% în 2023, față de media OCDE, care a crescut, de asemenea, de la 6% la 7,4% în aceeași perioadă.
Elevii din România primesc mai puține ore de instruire
Salariile relative ale profesorilor din România sunt mari. Profesorii din învățământul primar câștigă, în medie, cu 14% mai mult decât lucrătorii cu învățământ terțiar , în timp ce, în țările OCDE, profesorii din învățământul primar câștigă, de obicei, cu 19% mai puțin. În plus, profesorilor li se poate acorda o compensație suplimentară pentru predarea mai multor ore, pentru participarea la programe de mentorat sau pentru îndeplinirea unor sarcini speciale suplimentare, se arată în raportul OCDE.
Totodată, elevii din România primesc puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și gimnazial. Adică cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media la nivelul OCDE. Din aceste ore, 46%, respectiv 29% sunt alocate matematicii, lecturii, scrierii și literaturii.
Raportul integral OCDE poate fi citit AICI!
CITIȚI ȘI: Parlamentul discută proiecte legate de aderarea României la OCDE. Ședință pe 2 septembrie
