O expoziție concept la Sofia va evidenția, în mod inedit, trecutul istoric recent al celor două țări „vecine și prietene” după cum sună exprimarea consacrată, România şi Bulgaria. Numele expoziției? Revelator: „Li-ber-ta-te! Cво-бо-да! Free-dom!”. Contextul: 35 de ani de la căderea comunismului.
Fundația ArtSociety, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor din Bulgaria, invită publicul la o expoziție inedită. 20 de artiști români, între care Mihai Mureșan și Robert Lörincz, sunt prezentați în premieră în Bulgaria, la Sofia, într-o expoziție în care trecutul istoric recent al României și Bulgariei este pus în discuție, în contextul împlinirii a 35 de ani de la căderea regimurilor comuniste în Europa de Est.
„Li-ber-ta-te! Cво-бо-да! Free-dom!” deschisă la Galeria Sofia Press între 2 și 29 septembrie este o expoziție-concept în care sunt incluși și Sabin Bălașa, Felix Aftene, Andrei Chintilă, Irina Dragomir, Ondine Slimovschi și Georges Mazilu. Tema expoziției abordează din punct de vedere vizual trecutul recent al României, propunând reprezentări artistice grăitoare pentru maniera în care asumarea istoriei, problematica libertăţii şi înţelegerea experienţelor personale într-o lume a tranziţiei constituie puncte de interes pentru mediul artistic românesc. Considerând că publicul din Bulgaria va regăsi motive vizuale dintr-un spectru comun, expoziţia îşi propune să invite la un dialog intercultural care să apropie mai mult cele două spaţii culturale, potrivit organizatorilor.
Astfel, ideea de libertate este tratată din multiple perspective, ridicând mai curând întrebări fundamentale care sondează sensul libertăţii la 35 de ani de la căderea blocului sovietic. Conceptul de libertate este abordat de artiştii selectaţi din mai unghiuri, fiind surprinse motive diverse, precum intimitatea, oniricul, revolta, angoasa, lirismul sau solitudinea.
Curatoarea expoziției este Aleksandra Mitseva.
România și Bulgaria, printre metaforă și simboluri
Mijloacele de interpretare pentru multe dintre operele expuse trec cel mai adesea prin metaforă şi simboluri, dar uneori, ca în cazul lui George Anghelescu, trimiterile către evenimente sau personaje istorice reale ancorează privitorul în dramele trecutului, mai recent sau mai îndepărtat, după cum arată organizatorii.
Pe de altă parte, libertatea înţeleasă ca trăire interioară, în ciuda oricăror constrângeri, ori cea percepută ca o formă de escapism într-o lume a imaginaţiei şi a visului se reflectă în lucrările semnate de Felix Aftene, Irina Dragomir, Georges Mazilu şi Ondine Slimovschi. Motivul intimităţii ca spaţiu al unei libertăţi inviolabile, dar fragile se regăseşte la Sabin Bălaşa, Andrei Chintilă şi Marcel Guguianu. În schimb, în lucrările lui Petre Velicu, Heidi Tradnik, Octavian Ioan Penda, Mihai Mureşan şi Robert Lorincz sunt vizate aspecte ca angoasa, suferinţa, înstrăinarea şi solitudinea, ridicând problema limitelor libertăţii individuale, dar şi a dificultăţii de a găsi un sens într-o lume în plină schimbare.
Și Festivalul Culturii Române de la Cracovia marchează 35 de ani de la implozia regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est.
35 de ani de la un „eveniment ciudat”
Se împlinesc 35 de ani de la un „eveniment ciudat”, despre care se vorbește prea puțin, „dar care a dus la căderea regimurilor comuniste și, până la urmă, la Revoluția Română din 1989 – picnicul paneuropean. Un moment extrem de interesant, mai ales că un stat vecin susținea la vremea respectivă că zeci de mii de refugiați români se află pe teritoriul său”, potrivit TVR.
La Sopron, una dintre cele mai vestice localități ale Ungariei, la granița cu Austria, s-a organizat un picnic transfrontalier. Acest eveniment a fost inițiat de deputatul european Otto von Habsburg și parlamentarul ungar Ferenc Mesaros, din partea Forumului Democratic al Maghiarilor. La picnicul paneuropean, locuitorii celor două țări de la graniță au putut să comunice unii cu alții și se puteau întâlni. Ministrul ungar de Externe de la vremea respectivă, Gyula Horn, și omologul austriac, Alois Mock, au tăiat fizic o parte din gardul care despărțea cele două țări.
În august 1989, filiala austriacă a Mișcării Pan-Europene și Forumul Democrat Maghiar, nou format, au organizat împreună un eveniment la Sopron, la granița dintre cele două țări. Întâlnirea a inclus o deschidere simbolică a frontierei, care ar fi permis oamenilor de pe ambele părți să sărbătorească împreună și să militeze pentru unitatea europeană. Pliantele care anunțau evenimentul au ajuns în curând la mii de est-germani aflați în vacanță în Ungaria și aproape 700 au trecut granița spre Austria fără a fi opriți de gărzi la 19 august 1989. Incidentul a fost extrem de stânjenitor pentru guvernul est-german, care s-a prăbușit în mare parte doar trei luni mai târziu.
A fost unul dintre momentele definitorii ale căderii Cortinei de Fier. A fost cel mai mare exod de la construirea Zidului Berlinului, din 1961 și pe 11 septembrie 1989 granițele Ungariei aveau să fie deschise către Vest. În momentul în care a fost gândit picnicul paneuropean a fost verificată capacitatea exactă a Uniunii Sovietice de a riposta, ceea ce nu s-a întâmplat, remarcă TVR.
La 35 de ani de la evenimentele istorice din 19 august 1989
De asemenea, evenimentul este important pentru români. La momentul respectiv, Ungaria voia să internaționalizeze problema maghiarilor din România, care era din ce în ce mai izolată pe plan internațional. Mai mult, guvernul de la Budapesta a afirmat că în Ungaria se refugiaseră un număr de 25 de mii de cetățeni români, din care doar 25% erau etnici români. Acest lucru reprezenta o problemă pentru statul român la vremea respectivă. În primăvara lui 1989, unele state est-europene vorbeau deja deschis despre o schimbare de regim. În România era exclusă o astfel de discuție, dimpotrivă Securitatea își înăsprise supravegherile.
La 35 de ani de la evenimentele istorice din 19 august 1989, aproximativ 200 de persoane s-au adunat la granița ungaro-austriacă pentru a sărbători aniversarea „Micului dejun paneuropean”, inclusiv mulți martori de atunci – și doi președinți, potrivit DW.
”Vă mulțumesc, dragi maghiari!”, a afirmat președintele federal al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, în fața celor adunați, onorând „curajul poporului maghiar, dragostea sa pentru libertate și pasiunea pentru Europa. Avem nevoie și astăzi de această pasiune pentru Europa”, a spus el. Steinmeier a făcut apel la „solidaritate și autodeterminare în locul izolării” și a făcut apel la populație să profite de aniversarea de la Sopron pentru ”a reflecta încă o dată asupra destinului nostru european comun”.
Între timp, colegul său maghiar a subliniat cât de importante sunt pentru Ungaria „identitatea națională, cultura, tradiția, limba și suveranitatea”. Ceea ce unește Europa sunt rădăcinile sale creștine. În discursul său, Sulyok a reamintit istoria de peste o mie de ani a creștinismului în țara sa și a făcut apel la o Europă care ar trebui să existe ca o „comunitate liberă de state naționale independente”.
Citiți și: Amintiri din comunism. Unde le poți asculta la telefon
