Pavilionul pe care România îl are la Bienala de la Veneția s-a deschis oficial. Ediția de anul acesta e și cea mai controversată din punct de vedere politic. Aflaţi mai multe de la Ioana Ciocan, comisarul României la Bienală.
Au fost zile de avanpremieră la Bienala din Veneția, cel mai important eveniment din lumea artei și a avut loc și deschiderea oficială a pavilionului României. Tema generală a Bienalei de Artă 2024 este „Străini pretutindeni”.
Joia trecută, în prezența mai multor oficialități române și a jurnaliștilor, România a vernisat oficial expoziția „What Work Is”. Anul acesta, la Expoziția Internațională de Artă – La Biennale di Venezia – România participă cu proiectul ”What work is” – ”Ce este munca?”, al artistului Șerban Savu, curatoriat de Ciprian Mureșan.
Artistul Șerban Savu a reinterpretat imaginile propagandistic – glorioase cu eroi ai muncii pe care le vedeați pe blocurile comuniste, de exemplu, și le-a dat sensuri noi, într-o meditație contemporană despre ce reprezintă munca, timpul liber și înstrăinarea, potrivit Observator News. Prima participare a României a fost în 1907 prin lucrările lui Fritz Storck. Din 1938, România are un Pavilion propriu, situat în spațiul din Giardini, lângă pavilioanele naționale ale Poloniei și Greciei.
România este una din ţările privilegiate
Pentru artişti, artiştii vizuali, Bienala de la Veneţia este categoric cel mai important eveniment care există. Înfiinţat de Veneţia în 1895 ca pavilion curatoriat care să reflecte arta italiană, s-a dezoltat ulterior prin prezenţa ţărilor cu pavilioane naţionale, după cum evidențiază Ioana Ciocan.
„Trebuie să spun că România este una din ţările privilegiate, România are pavilion naţional – adică o clădire în care noi putem să arătăm arta ţării din 1938. Este extrem de interesant că România are un pavilion. Alături de noi se află Germania, Marea Britanie, Israelul, Statele Unite ale Americii, deci ţările puternice, G7 este alături de România. De fiecare dată pavilioanele reflectă, lucru care se întâmplă, şi bineinteles acum putem să vedem reacţia artiştilor faţă de evenimentele importante.
Israelul a refuzat să deschidă pavilionul, a fost foarte multa presă în aceste zile aici la Veneţia şi au aşteptat cu toţii să vadă ce au făcut toate ţările, inclusiv Israelul. Din păcate Israelul a hotărât ca porţile pavilionului să rămână închise. Alt lucru interesant care s-a întâmplat este că pavilionul Rusiei a fost deschis şi dat Boliviei – o ţara care nu are pavilion şi interesant este că pe clădire scrie Rusia, dar în clădire putem să vedem arta Boliviei”, a dezvăluit Ioana Ciocan.
România – Imagini cu care suntem obișnuiți
Anul acesta, țara noastră respectă tema curatorului – Străini peste tot – şi vorbeste despre muncă; pentru că românii muncesc în Italia, dar alte naţionalităţi muncesc în România şi vedem acest tip de migraţie la nivel internaţional, iar curatorul a ales să vorbească despre străini şi despre lucrurile pe care le fac străinii în general. Este un pavilion foarte interesant, curatoriat de Ciprian Mureşan, artistul este Şerban Savu, potrivit sursei menționate. Cronica din Financial Times a fost extrem de elogioasă la adresa operelor lui Şerban Savu.
Ioana Ciocan, comisarul României la Bienală, spune că sunt imagini cu care noi suntem obişnuiti, sunt mozaicuri de mari dimensiuni, cred ca noi suntem obişnuiţi doar cu această tehnică pe care noi o vedem prin marile oraşe ale României, dar nu neapărat cu ceea ce fac oamenii. „Sunt oameni care muncesc, dar care, în timpul muncii au multe momente de pauză: stai pe telefon, răspunzi unui mail personal sau pur şi simplu te uiţi pe fereastră; acele momente din timpul muncii în care tu eşti relaxat, sunt surprinse de Şerban Savu. Este un pavilion foarte interesant şi am citit presa – toată lumea, ca de fiecare dată, trebuie să recunosc, vorbeşte extrem de bine de pavilionul României”.
Citiți și:
